Corecţiile apărute la bursă în ultimele săptămâni au stârnit îngrijorare printre investitorii pe termen scurt. "Bursa s-a întors la cotaţiile de la începutul anului", auzeam zilele trecute într-un rezumat al ştirilor economice. Ce putea determina o asemenea evoluţie? Analiştii chestionaţi de media dădeau vina ba pe ieşiri masive din partea investitorilor străini, care nu mai găsesc o contrapondere din partea celor locali, pe aşteptata deteriorare a economiei în 2018, pe creşterea dobânzilor etc. Nimeni nu pomeneşte de acţiunile fondurilor de pensii private deşi, la o privire atentă, reducerea ponderii acţiunilor în activele acestora e evidentă. La finalul lui septembrie, fondurile din Pilonul II aveau plasate în acţiuni aproape 20% din active (19,8% mai exact), iar două luni mai târziu, la 30 noiembrie, ponderea acţiunilor scăzuse la 18,1%. Ceva s-a întâmplat relativ recent în viziunea administratorilor, iar perspectivele asupra economiei nu s-au modificat totuşi atât de radical pe termen scurt. Avem, în continuare, creştere solidă a PIB, iar singurele sincope sunt creşterea dobânzilor (dar asta era vizibilă din septembrie) şi uşoarele presiuni pe curs (dar leul mai slab face atractive acţiunile româneşti pentru străini).
A mai existat însă un aspect sensibil, modificările Codului Fiscal, modificări adoptate prin OUG, dar care n-au fost trecute încă prin Parlament. Potrivit acestora, contribuţiile la fondurile private de pensiii se plafonează în valoare, deşi scad ca proccent (prin reaşezarea CAS şi CASS în sarcina exclusivă a angajatului). Mulţi s-au grăbit să clameze că fondurile (şi, implicit, persoanele asigurate acolo) sunt victime ale acestei schimbări de paradigmă fiscală, iar administratorii de fonduri au probabil motivele lor de nemulţumire. Poate au şi speranţe legate de discutarea respectivei Ordonanţe în Parlament, un amendament oportun putând să conserve procentele din dreptul contribuţiilor la pensiile private, majorând implicit sumele virate administratorilor. Iar pentru a apărea un astfel de amendament, care ar putea fi oare condiţiile optime de piaţă? O bursă în ascensiune sau una în pline corecţii, în răspăr cu evoluţiile externe, mişcări descendente care să stârnească deci îngrijorarea?
Sigur, pot exista şi alte motive pentru corecţii la BVB, dincolo de deciziile fondurilor de pensii private, cei mai mari investitori locali. Recent, BNR estima că la un Robor de 4%, multe companii încep să aibă probleme. Iar la bursă sunt destui emitenţi cu grad semnificativ de îndatorare ale căror profituri se pot volatiliza rapid dacă vor creşte costurile cu serviciul datoriei. Aşteptările unor dividende speciale, după modelul anului 2017, sunt mult mai mici anul viitor, aşa că şi motivele de a specula aprecierea puternică a bursei la început de an sunt mai subţiri. Deci, speculatorii şi-ar fi putut închide din poziţii sau ar fi putut amâna să mai deschidă altele noi, convinşi că primele luni din 2018 vor da mai puţine motive de bucurie. Sau, putem vorbi de un cumul de factori: reducerea poziţiilor fondurilor de pensii private la BVB, dublată de reticenţa invesitoriilor locali/externi pe termen scurt au generat corecţiile mai ample din noiembrie. Interesant de remarcat: evoluţia spectaculoasă în primele luni ale acestui an a BVB a coincis cu creşterea ponderii acţiunilor în portofoliile fondurilor de pensii private, de la 18,7% în decembrie 2016 la 20,9% la finalul lunii mai.
Am cerut părerea reprezentanţilor unui fond de pensii în această chestiune, întrebând iniţial care au fost motivele care au determinat reducerea ponderii acţiunilor în portofoliile fondurilor private.
Radu Crăciun, director general al BCR Pensii, ne-a spus: "În primul rând, ajustări ale expunerii se pot obţine şi prin pasivitate, e suficient ca fondurile să nu mai cumpere o perioadă, iar ponderea acţiunilor scade. Apoi, unele acţiuni ajunseseră la niveluri interesante, de unde se puteau declanşa anumite marcări de profit. Să nu uităm nici de tensiunile din mediul politic şi modificările din zona fiscală, care nu au fost stimulative pentru investitori şi care au crescut percepţia asupra riscului". Întrebat dacă scăderea bursei ar putea fi şi un factor de presiune, un atu suplimentar la dispoziţia fondurilor la discutarea în Parlament a modificărilor Codului Fiscal, acesta a negat şi a ţinut să sublinieze că mişcările fondurilor de pensii private în piaţa de acţiuni au motivaţii strict legate de aspectele investiţionale, fiind ghidate exclusiv de aşteptările privind randamentele.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Bula în data de 22.12.2017, 13:24)
Scaderea cotatiilor bursiere duce indirect si la scaderea randamentelor fondurilor de pensii.
Un randament < 4% al fondurilor de pensii e de fapt randament negativ pt client (din cauza comisioanelor).
Deja in ultimii 3 ani randamentele fondurilor de pensii (luand in calcul comisioanele) au fost apropiate de 0 sau chiar negative, ceea ce sporeste presiunea pentru a reduce in continuare sumele alocate de Stat catre Pilonul 2.