Lipsa precipitaţiilor cu care se confruntă jumătatea de sud şi o parte din estul ţării în această iarnă şi creşterea gradului de secetă pedologică au deteminat Ministerul Agriculturii să decidă că în acest an umplerea canalelor pentru irigaţii să înceapă la 1 martie, astfel încât fermierii să poată iriga terenurile dacă vor considera oportun. Anunţul cu privire la demararea activităţii în irigaţii chiar din prima zi de primăvară a fost făcut, la finalul săptămânii trecute, de Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.
"De la 1 martie vom începe umplerea canalelor de irigaţii. Este o solicitare venită din partea fermierilor, mai ales că de obicei aceste canale erau umplute în a doua decadă a lunii martie. Acum suntem pregătiţi şi de la 1 martie vom începe umplerea canalelor astfel încât fermierii să aibă la dispoziţie apă şi în momentele oportune să poată să irige. Lucrul acesta se aplică în toate amenajările viabile", a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.
Suprafaţa de terenuri agricole cu amenajări de irigaţii viabile este în prezent de 1.200.000 de hectare. Ministrul Agriculturii a punctat că urmăreşte ca suprafaţa viabilă pentru irigat să crească la două milioane de hectare.
Seceta pedologică moderată şi puternică este prognozată şi în cursul acestei săptămâni pe suprafeţe extinse arată datele Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). Dacă rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se încadrează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim, în Maramureş, Oltenia, pe suprafeţe extinse din Banat, Crişana şi Transilvania, probleme mari sunt în Muntenia, Moldova şi Dobrogea.
În condiţiile agrometeorologice menţionate, în sudul, sud-estul şi estul
ţării, procesele de vegetaţie la culturile de toamnă se vor desfăşura lent, îndeosebi în semănăturile efectuate în epoca optimă şi pe arealele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. Starea de vegetaţie a cerealierelor de toamnă semănate în perioada optimă va fi medie şi bună, respectiv medie şi slabă la cele înfiinţate tardiv, precum şi pe terenurile afectate de seceta pedologică. Totodată, pe fondul regimului termic din aer mai ridicat, în plantaţiile pomicole, există riscul de sensibilizare a acestora prin înregistrarea fenomenului de decălire, speciile fiind astfel expuse la eventualele episoade de iarnă din perioadele următoare.
Specialiştii din agricultură estimează că în acest moment culturile de grâu, orz şi rapiţă sunt în pericol. Dacă actuala secetă pedologică va continua recolta de grâu românesc abia va trece pragul de 8 milioane tone, faţă de 11 milioane tone - cât a fost anul trecut. Fermierii susţin că este nevoie de precipitaţii sau de o irigare intensă în cursul lunii martie, pentru a mai recupera din pierderile înregistrate în acest moment.