De la o criză la alta

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial / 2 iulie 2012

Cristian Pîrvulescu

Criza politică din România se apropie de un nou punct maxim. Tempoul este agitat, iar soluţiile de ieşire din criză nu sunt prea multe. Privind retrospectiv, cele două luni de la căderea guvernului Ungureanu pot fi privite şi din prisma unei tactici ce urmăreşte să împingă criza politică spre ultimele ei consecinţe. Astfel, unele evenimente ce păreau întâmplătoare capătă o semnificaţie politică aparte şi întregesc un tablou general lacunar. Ori, în condiţiile în care cota de încredere a lui Traian Băsescu s-a prăbuşit, iar PDL nu are prea multe oportunităţi de relansare, o criză ajunsă la apogeu poate schimba datele problemei politice. Şi, odată cu dramatizarea reprezentării Româ­niei la Consiliul european şi presupusul plagiat al lui Victor Ponta soluţiile de ieşire din impas încep să se reducă la două: fie la demisa primului ministru şi căderea guvernului, fie la suspendarea preşedintelui. Aparent, toate mijloacele sunt implicate pentru a merge spre unul din cele două deznodăminte.

Şi, pentru a da acestei dramatizări un sens politic "înalt", ca de multe alte ori în istoria noastră recentă, priorităţile sunt schimbate. Pentru media disponibilă, criza economică românească şi cauzele adâncirii sale devin secundare în raport cu această nouă-veche criză politică amorsată după toate regulile suspansului. Între timp, aşa numitul "conflict între palate" - care putea fi gestionat dacă exista interesul - tinde să devină o problemă structurală în sine care complică şi mai mult criza multiplă prin care trece România. Blocajul politic a adus principalele instituţii politice în situaţia unui conflict des­chis. Ori, în absenţa culturii consensului, şi cu o Curte Constituţională compromisă de multele hotărâri dis­cutabile şi care nu mai reuşeşte să arbitreze între instituţii, recursul la "poporul" apare ca o soluţie. Între timp lupta pentru supravieţuire, devenită singur scop al unora dintre jucătorii politici, duce România într-o situaţie critică.

O altă variantă a crizei, cea mult mai mare şi mai dramatică, a fost jucată în ritmul marilor tragedii, la Bruxelles de o mână de oameni. Criza Europei şi cea a zonei euro conjugate pusă în scenă la Consiliul european din 28-29 iunie este şi ea la apogeu. Şi, odată cu acest Consiliu s-a revenit la tradiţia întâlnirilor dramatice, de tipul celei de la Nisa din decembrie 2000, care se termină spre dimineaţă cu un compromis care să deschidă noi oportunităţi. La Bruxelles ţările din Europa de Sud s-au revoltat cu ocazia Consiliului European din 28 iunie. Strategia aleasă de Italia şi Spania s-a dovedit interesantă şi a avut un rezultat neaşteptat: apariţia unui mecanism de finanţare directă a băncilor aflate în dificultate. Primii miniştrii italian şi spaniol, Mario Monti şi Mariano Rajoy, au anunţat încă de la începutul întâlnirii de joi 28 iunie că refuză să semneze pachetul de creştere economică dacă nu se va permite noului mecanism european de stabilitate, care ar urma să intre în funcţionare în iulie 2012, să contribuie direct la recapitalizarea băncilor aflate în dificultate. Şi asta, deşi cu o săptămână înainte, la întâlnirea cvadrilaterală la care mai participaseră şi Angela Merkel şi Francois Hollande, acordul în privinţa pachetului de 120 de miliarde de euro părea absolut. Dar strategia comună a italienilor şi spaniolilor nu ar fi putut reuşit fără sprijinul, acordat discret, dar eficace, de preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Dragi. Această strategie de negociere a reuşit - după o noapte de lungi negocieri, în special cu Angela Merkel - să ducă la un compromis care să reducă presiunea exercitată asupra celor două guverne de creşterea ratei dobânzii la împrumuturile de refinanţare a deficitelor bugetare. Cei ce au promovat această formulă cred că astfel va fi întreruptă legătura dintre criza bancară şi criza datoriei suverane. Iar pentru Spania, care se vedea obligată să rişte accentuarea crizei datorită contractării unor datorii masive cu rate ale dobânzilor nesustenabile, decizia de la Bruxelles a fost un balon de oxigen.

Cele două dramatizării pe tema crizei dau seama, dincolo de diferenţele conjuncturale, despre viziuni diferite asupra politicii. Pe de o parte o politică a conflictului dusă până la limita suportabilităţii sociale şi politice în România, pe de altă parte o politică a consensului şi a cooperării în Europa.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Ti-a pierit glasut, mangafao, a plagiat gibonul. Nici tu nu te simti prea bine ca altfel poate scriai ceva cu sens.

    1. Articolul are sens pentru initiati.

      Sens unic sau doua...?. 

      Salomeea, o fi Make?. 

    Une Nation souveraine a le pouvoir et la légitimité d'émettre sa propre monnaie.

    Dette et austérité sont des choix idéologiques. 

    SAVEZ-VOUS QUE : 

    Les intérêts de la dette publique absorbent la totalité de l’impôt sur le revenu ! 

    La BCE a prêté 1000 milliards aux banques mais refuse de prêter aux États pour alléger leur fardeau ! 

    Le retour du droit de création monétaire par la Banque Centrale au service des États leur éviterait de dépendre de la spéculation et leur permettrait de financer les urgences sociales et écologiques ! 

    Au lieu de cela en Grèce des familles en sont réduites à abandonner leurs enfants. En France des postes sont supprimés dans la fonction publique et les emplois disparaissent dans les entreprises. Vos revenus diminuent, on vous oblige à travailler plus longtemps, on ferme des hôpitaux, des maternités, des tribunaux pour cause de déficit budgétaire. 

    Peut-être vous interrogez-vous, êtes-vous choqué, dépassé ? 

     

    Pourquoi sauver les banques et non pas les peuples ? 

    Pour beaucoup d'entre nous, c'est parfaitement incompréhensible ! Mais c'est malheureusement l'ignorance dans laquelle les populations sont tenues en matière de fonctionnement du système monétaire qui permet de telles aberrations. Bien sûr on peut se dire que tout cela nous dépasse ou que l'on n'y peut rien à notre niveau. Détrompez-vous ! Nous pouvons non seulement résoudre la question de la dette publique, mais en plus nous donner les moyens de financer les immenses chantiers à mettre en œuvre pour permettre à tous une réelle amélioration de la qualité de la vie. 

     

    Pure utopie pensez-vous ? Certainement pas ! 

    Contrairement à ce que croient encore certains, ce ne sont pas les États qui émettent la monnaie, mais le système bancaire privé, simplement lorsqu'il accepte une demande de crédit. 

    Depuis longtemps, les monnaies ne sont plus liées à un bien réel, même le dollar dont la convertibilité en or a été supprimée le 15 août 1971, ce qui les rend totalement virtuelles ; leurs quantités sont donc potentiellement illimitées et seules les règles définies par les hommes eux-mêmes en limitent l'émission. 

    Depuis novembre 1993, l'article 104 du Traité de Maastricht (l'actuel article 123 du traité de Lisbonne) interdit à la BCE ou aux Banques Centrales nationales d'accorder un quelconque crédit aux institutions ou organes publics. Et toute l'Europe est dans la même situation. Cela conduit les États à s'endetter pour obtenir, au prix fort auprès de la finance privée, la monnaie dont ils avaient, s’ils le souhaitaient, le pouvoir d’émission antérieurement ! 

    C'est ainsi que dans notre pays, de début 1995 à fin 2011 la dette a augmenté de 1150 milliards d'euros. 

    Pendant ce temps nous avons payé (et donc dû emprunter), au seul titre de l'intérêt, plus de 815 milliards d'euros. 

    Aujourd'hui, pour seulement payer les intérêts, c'est un endettement supplémentaire de plus de 130 millions d'euros par jour. Au final, si nous n’avions pas eu à payer d’intérêts, nous n’aurions qu'une dette publique très faible ne dépassant pas 35% du PIB (Produit Intérieur Brut). Mieux, nous aurions pu, sans risque d'inflation, émettre nos besoins annuels de trésorerie et financer ainsi nos déficits, au lieu de laisser les banques commerciales s'en charger contre intérêt ! 

    Ensemble disons « ça suffit ! ». 

    Réclamons qu'au minimum la Banque Centrale Européenne (ou la Banque de France si nécessaire) puisse disposer du droit d'émission monétaire et de crédit au bénéfice des collectivités - État, Régions, Départements et Communes - pour financer les investissements nécessaires et raisonnables décidés démocratiquement par la collectivité. C’est aux instances représentatives de la Société de décider, après avis des organismes publics concernés, du montant d'émission monétaire imposé à la Banque Centrale. En situation de sous-emploi et de pénurie, alors que les compétences humaines, les ressources naturelles et la volonté sont présentes, l'argent, toujours issu d'une simple ligne d'écriture, ne peut et ne doit pas manquer. Dans ce cadre, une émission monétaire n'est pas inflationniste. 

    Nous demandons donc aux pouvoirs politiques d'accéder aux demandes suivantes : 

    Pour tout ce qui concerne le financement des projets collectifs de l'Eurozone, la Banque Centrale Européenne (BCE) doit pouvoir être contrainte à une émission monétaire centrale, sans échéance et sans intérêts, directement au bénéfice de la collectivité et non à celui des seules banques - en particulier, pour financer la mutation qu'exige le défi technique, social et écologique de notre époque, la recherche, un enseignement ainsi qu'un système de santé de qualité et, en général, pour tout ce qui sera considéré démocratiquement comme nécessaire pour l'amélioration collective durable de la qualité de la vie. 

    Les statuts et la mission de la Banque Centrale Européenne doivent être revus en conséquence. 

    A défaut de faire aboutir ce projet au niveau européen, le gouvernement français doit opérer une reprise du droit collectif (donc national) d'émettre la monnaie, éventuellement par émission d'une monnaie nationale complémentaire à l'euro, quitte à se mettre en dissidence à l'égard de l'UE, non par anti européanisme mais pour se donner la possibilité de devenir un modèle d'inspiration des autres Nations. 

    Aidez-nous, aidez-vous, aidons nos concitoyens à faire connaître cette situation véritablement inadmissible reposant sur des dogmes erronés. Aidez-nous à faire connaître ces propositions, afin que le sujet sorte enfin de l'ombre. Pour soutenir cet appel, faites le circuler par tous moyens à votre disposition, confortez cette action en écrivant directement à votre député et à votre sénateur, car, nous le savons par expérience : isolée, cette lettre restera ignorée ou évacuée poliment. Il est essentiel qu'elle arrive en nombre, régulièrement et de toute part sur le bureau des élus et personnalités - notamment de la presse - pour qu'elle ne soit pas traitée à la légère. Notre objectif est que les envois proviennent, nombreux, d'individus, d'associations, de groupes ou d'organismes citoyens. C'est le seul moyen pour que cette question, si importante pour l'avenir des Peuples et de la Planète, soit enfin connue d'eux et qu'ils puissent la traiter. 

    1. Total eronat . Poate este o lucrare platita , de amerloci si prietenii lor , pentru tulburarea apelor ! Sa zicem ca un voievodat di n Polonia emite , tipareste , o sarja de citeva milioane de , nu conteaza cum se numeste moneda zloti , euro sau $ , pentru dezvoltarea industriei , comertului , asanarea finantelor publice , ridicarea nivelului de trai , bla. , bla. , bla. Acesti bani nu ramin in interiorul voievodatului respectiv ci , banul este rotund , se raspindeste in toata Polonia apoi in toata Europa si , in final , in toata lumea , pe intreg mapamondul . Principala caracteristica a acestor bani este aceea de “moneda virtuala” . Boala , numita de marii specialisti “criza” se datoreaza tocmai acestui virus creat la data de15 august 1971 cind moneda SUA , moneda deja in cadere libera la acea vreme , nu a mai avut nevoie de acoperire in aur si a devenit ban virtual adica nimic, nul , margica , clopotel . Pe baza acestui nimic amerlocii si prietenii lor au acaparat bogatii imense de la tari formate din populatii idiot native , cu conducatori pe masura . “Afacerea” a mers bine pina cind de “hoţie” si-au dat seama destui de multi care au inceput sa ia contramasuri . Ast fel China cumpara , pe baza de margele , teritorii in amerlocia , teritorii pe care amerlocienii nu le-ar fi pierdut nici daca erau invinsi in cele doua conflagratii mondiale , conflagratii in care amerlocienii , contrar celor aproape unanim acceptate , au fost “agresori” ! Conducatorii amerlociei au pornit un razboi impotriva propriei populatii ! Si moneda virtuala cade inevitabil , multe natiuni impotrivindu-se exploatarii muncii si bogatiilor lor naturale de catre asa zisele trusturi internationale . Dejectiile umanitatii , sub acronimul NATO , au pornit la destabilizarea unor state suverane precum Iraq , Afganistan , Libia si , acum , Siria , tocmai pentru a reusi exploatarea bogatiilor lor in continuare ! Nu reusesc . Si-au taiat craca de sub picioare si prin embargoul asupra petrolului din Iran caci bumerangul s-a intors , Iranul alimentind cu petrol contra aur , produse alimentare si monede ale tarilor emergente . S-au format intelegeri intre natiuni , intelegeri prin care aceste natiuni folosesc in relatiilor monedele nationale !!

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
transilvaniainvestments.ro
IBC SOLAR
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9746
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4657
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3003
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9056
Gram de aur (XAU)Gram de aur368.9924

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
citiesoftomorrow.ro
govnet.ro
energyexpo.ro
thediplomat.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb