Declinul bursei - moment prielnic pentru investiţiile fondurilor de pensii

Administratorii fondurilor de pensii private şi-au stabilit strategia de investiţie pentru următoarea perioadă şi s-au arătat interesaţi să investească pe piaţa de capital românească, mai ales în condiţiile în care principalii indici bursieri au pierdut considerabil din valoare, faţă de începutul anului. Cu siguranţă, momentul de acum este mai bun pentru investiţiile bursiere decât cu trei luni în urmă. Vor fi jucătorii de pe pilonul II "beneficiarii" căderii bursei?

Domnul Dorin Boboc, directorul de investiţii al "Allianz-Ţiriac", este de părere că fondurile de pensii pot beneficia de această perioadă mai puţin fastă prin care trec bursele, prin achiziţii de instrumente la preţuri mai bune. Domnia sa ne-a declarat: "Nu cred că efectul va fi însă unul masiv, pentru că administratorii de fonduri nu au la dispoziţie foarte mulţi bani acum, astfel încât să poată beneficia pe volume mari de aceste oportunităţi."

Pe pilonul II, contribuţiile nu au sosit încă, iar pe pilonul III piaţa creşte destul de lent, ca şi număr de participanţi".

Dorin Boboc ne-a mai spus că, în cazul BVB, demararea pilonului II va avea efecte pozitive, dar pe termen mediu şi lung, nu imediat. Domnul Boboc a adăugat: "Însă, în cazul în care BVB nu se va dezvolta astfel încat să poată absorbi investiţiile în acţiuni pe care le vor face administratorii de fonduri de pilon II, aceste plasamente vor fi direcţionate către pieţele externe".

Radu Vasilescu, directorul general al "ING Fond de Pensii", a precizat că pensiile sunt un produs financiar pe termen foarte lung, care nu trebuie judecat niciodată prin prisma performanţei imediate (6 luni - 1 an). Domnia sa ne-a declarat: "Acţiunile din fondurile de pensii vor trece prin multe perioade de expansiune şi recesiune economică. Important este că pe întinderi mari de timp, un portofoliu diversificat cu o componenţă semnificativă în acţiuni are performanţa aşteptată mai mare decât un portofoliu investit numai în instrumente cu venit fix şi rating mare".

Pe de altă parte, domnul Ioan Vreme, directorul "Generali Fond de PensiI", este de părere că nimeni nu poate fi "beneficiarul" unui moment de criză. Domnia sa a adăugat: "Aşa cum afirmă un miliardar american, tehnica simplă ar fi să cumperi ieftin şi să vinzi scump; butadă pe care noi nu o vom aplica decât în masura în care prudenţa necesară protejării interesului participanţilor e respectată întru totul".

Domnul Bogdan Georgescu, specialist în investiţii al fondului admninistrat de "Aviva", consideră că evoluţia negativă a cotaţiilor societaţilor listate la BVB nu poate decât să bucure administatorii de fonduri de pensii care urmează să intre şi pe această piaţă. Domnia sa ne-a declarat: "Este un moment bun, dat fiind faptul că portofoliile se construiesc având la bază cotaţii mult scăzute şi o perspectivă pe termen mediu destul de bună a economiei româneşti. Este evident că actualele niveluri ale indicatorilor de evaluare a societaţilor listate la BVB le fac atractive pentru orice investitor instituţional, deci, implicit, şi pentru fondurile de pensii".

Totuşi, domnul Georgescu este de părere că investiţia în acţiuni comporta riscuri, iar contextul economic global îndeamnă la prudenţă.

Având în vedere prevederile prospectelor de emisiune ale fondurilor de pensii prezente pe piaţa românească, domnul Georgescu susţine că, în medie, în jur de 25-30% din contribuţii vor fi orientate către piaţa bursieră. "Procentul alocat pieţei româneşti va depinde de strategia fiecărui administrator în parte, însă aşteptările noastre sunt ca cea mai mare parte din aceşti bani să fie orientaţi către piaţa locală", a menţionat Bogdan Georgescu.

În opinia domnului Georgescu, prezenţa fondurilor de pensii pe piaţa

românească se va face simţită mai puternic abia din anul 2009, atunci când sumele aflate la dispoziţia acestora vor creşte semnificativ. Bogdan Georgescu afirmă că plasamentul în fonduri de pensii este o investiţie pe termen lung, "iar datele istorice arată că investiţia în acţiuni listate având în minte acest orizont de timp este cea care aduce cele mai mari beneficii contributorilor".

La fel, domnul Radu Vasilescu este de părere că fondurile de pensii nu vor influenţa semnificativ anul acesta Bursa din România, din două motive: "în 2008 vor fi relativ puţini bani în fonduri, iar procentul investit în acţiuni va fi mic".

Doamna Cristina Niţescu, directorul general al "Omniasig Fond de Pensii", consideră că, în mod cert, provocarea oricărui administrator de fond de pensii va fi să asigure în anul 2008 premisele unei creşteri sustenabile în 2009, astfel încât, în 2010, când are loc evaluarea randamentului acestora, să-i asigure obţinerea unui loc cât mai bun în clasamentul activelor administrate, cât şi în cel al randamentelor obţinute în urma administrării activelor gestionate de acel fond de pensii.

Domnia sa ne-a declarat: "Prin demararea pilonului II, Bursa din România va fi stimulată atât prin investiţiile ce le vor efectua fondurile de pensii, cât şi prin adăugarea unui nou jucător în rândul investitorilor instituţionali".

Domnul Octavian Barit, director general adjunct al "Zepter Fond de Pensii", ne-a spus: "Având în vedere că investirea în acţiuni cotate la bursă are, potrivit legii, o pondere scăzută în portofoliul investiţional al fondurilor de pensii (maximum 25%), considerăm că oscilaţiile bursei au o influenţă scăzută în activitatea acestora".

Domnul Gilles Sohm, director general al "AG2R Fond de Pensii", ne-a declarat: "Este posibil să existe câteva oportunităţi privind unele societăţi subcotate în prezent. Însă criza financiară şi dificultăţile economice care ar putea urma nu sunt o veste bună pentru nimeni".

Domnia sa consideră că aportul de capital al fondurilor de pensii la bursă va fi limitat, având în vedere că mai mult de 60% din fonduri vor fi plasate în obligaţiuni, şi va fi unul progresiv.

Domnul Damjan Manecej, director executiv al "Prima Pensie Fond de Pensii", crede că evoluţia negativă a indicilor bursieri reprezintă momentul în care sunt prielnice investiţiile în fondurile de pensii pentru pilonul trei. "Va aduce mai multă lichiditate, dar felul în care va stimula bursa depinde de climatul macroeconomic românesc şi bazele companiilor cotate pe piaţa de capital", a subliniat domnul Manecej.

• Interes scăzut pentru investiţiile pe pieţe externe

În ceea ce priveşte investiţiile pe pieţele externe, Dorin Boboc a precizat că strategia "Allianz Ţiriac Pensii Private" presupune un portofoliu diversificat şi echilibrat, incluzând piaţa locală, dar şi pieţe externe. Domnia sa a subliniat: "Vorbind la general, piaţa locală oferă încă oportunităţi ce nu trebuie neglijate, deci investirea unei părţi importante a activelor pe piaţa locală poate fi o abordare corectă".

Radu Vasilescu este de parere că, în 2008, administratorii vor avea foarte puţine investiţii în străinătate.

De asemenea, domnul Vreme consideră că cea mare parte din investiţii trebuie făcută pe piaţa locală, deoarece este cea mai aproape din punct de vedere al informaţiilor şi cea mai accesibilă, în limita evitării unor riscuri suplimentare, precum este cel al schimbului valutar. Domnia sa ne-a declarat: "Doar atunci când ţara noastră va utiliza aceeaşi monedă europeană şi când ritmul de dezvoltare va fi realmente unul sincronizat cu întreg continentul, vom putea depăşi mai uşor graniţele".

• Fluctuaţiile valutare fac riscante pieţele externe de capital

Se pare că jucătorii de pe piaţa pensiilor private vor investi preponderent pe bursa din România, pentru că promite randamente mai mari faţă de pieţele externe de capital, pe care fluctuaţiile valutare le fac mai riscante, conform declaraţiilor acestora.

Domnul Boboc ne-a declarat: "Fluctuaţiile valutare sunt o realitate a investiţiilor în altă monedă, dar strategia noastră ia în considerare şi acest aspect. În ultima instanţă, riscul valutar poate produce pierdere sau câştig, nu doar pierdere". În ceea ce priveşte investiţiile în euro, domnul Boboc consideră că situaţia este diferită, având în vedere că România va trece la moneda unică europeană înainte ca fondurile private să plătească pensii (deci pensiile vor fi în euro, nu în lei). Domnul Boboc a adăugat: "Pe investiţiile în euro, efectele riscului valutar nu pot fi cuantificate în totalitate acum, ele vor depinde de rata de schimb la care se vor converti în euro conturile individuale ale participanţilor la fondurile de pensii".

Domnul Vasilescu ne-a declarat: "Din cauza riscului valutar, pentru început, ne vom limita la a investi în instrumente financiare denominate în lei, pe care le vom achiziţiona atât de pe piaţa internă, cât şi de pe pieţele externe".

Domnul Damjan Manecej ne-a spus: "Considerăm că piaţa străină traversează o etapă volatilă şi neliniştită, care se va stabiliza până la sfarşitul acestui an şi acela va fi momentul în care vom investi în străinătate".

Şi ceilalţi jucători sunt de părere că, atâta timp cât piaţa de capital românească se dovedeşte a fi sigură şi atractivă, investiţiile se vor face aici.

• Soluţii pentru eliminarea riscului valutar

Şefii companiilor de pensii private consideră că plasamentele pe pieţele din străinătate vor fi cu siguranţă influenţate de fluctuaţiile cursului valutar, dar pot fi gasite soluţii pentru eliminarea riscului valutar.

Bogdan Georgescu consideră că pentru acoperirea acestui risc, legea permite utilizarea instrumentelor financiare derivate. "Riscul valutar nu înseamnă că aceste plasamente sunt nerentabile", a adăugat domnul Georgescu. Domnia sa a subliniat: "În momentul în care România va trece la euro, vom avea acces la o piaţă financiară mare, care ne va oferi o paletă largă de instrumente financiare, iar eventuale riscuri valutare vom avea doar în ceea ce priveşte investiţiile pe pieţe financiare terţe".

Dorin Boboc consideră că pot fi găsite soluţii de reducere sau chiar eliminare a riscului valutar pentru ca plasamentele să fie rentabile. Dorin Boboc ne-a declarat: "Aceste soluţii devin rentabile de la anumite volume de tranzacţionare în sus. Noi avem parteneriate cu cele mai mari instituţii financiare ale lumii, deci putem accesa aceste instrumente imediat ce nivelul activelor noastre o va permite".

Radu Vasilescu susţine că există instrumente care pot acoperi riscul valutar, "dar sunt prea scumpe pentru client, costurile fiind acoperite din fond".

Domnul Barit ne-a spus că o soluţie ar fi efectuarea de plasamente pe mai multe pieţe şi în valute diverse, conform principiului "Nu se pun toate ouăle în acelaşi coş".

Domnul Gilles Sohm este de părere că eliminarea riscului ar presupune convergenţa leului la euro, înainte de trecerea României la euro.