DELIA NICA: "Comisioanele bancare, disproporţionate în raport cu puterea de cumpărare"

Reporter: Stimată doamnă, care sunt problemele pe care le întâmpină membrii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) în această perioadă de criză economică?

Delia Nica: Ne confruntăm, în principal, cu TVA mare la toate produsele. În cazul produselor alimentare, TVA este necompetitivă în raport cu alte state ale Uniunii Europene. Germania are o cotă TVA de 5-7%, pe când noi trebuie să ne descurcăm cu 24% şi o facem cu dificultăţi. Din acest motiv, ne-am bucurat foarte mult de reducerea TVA la pâine Chiar dacă valoarea unei pâini este mică şi cota este redusă, pentru noi este un exerciţiu foarte bun, dacă vom reuşi să trecem şi la o cotă diferită pentru celelalte produse alimentare. Desigur, noi ne-am dori reducerea TVA pe toate segmentele, deoarece şi consumul de produse nealimentare a stagnat.

Reporter: Cum va influenţa activitatea AMRCR o posibilă reducere a TVA la toate alimentele de bază începând cu 2014?

Delia Nica: O astfel de măsură va duce la un consum sănătos, diferit de cel premergător crizei economice, bazat pe împrumuturi şi care s-a dovedit a fi complet nepotrivit. Retailerii sunt, în prezent, într-o perioadă de gol economic, puterea de cumpărare a scăzut foarte mult, iar coşul de cumpărături s-a micşorat cantitativ. Cu aceiaşi bani, oamenii achiziţionează mai puţine produse şi sunt tentaţi să prefere cantitatea în locul calităţii. Marile reţele comerciale resimt foarte mult şi foarte acut scăderea puterii de cumpărare a consumatorului. O cotă diminuată a TVA ar asigura accesul populaţiei la produse de calitate, în aşa fel încât să poată să îşi asigure un trai mai bun.

Reporter: Totuşi retailerii s-au adaptat cerinţelor pieţei. De exemplu prin extinderea mărcilor proprii....

Delia Nica: Mărcile proprii sunt pe piaţă încă din 1996. Treptat, acestea au câştigat teren, foarte mute magazine dezvoltând acest segment ca o alternativă la mărcile A (n.r. - premium), tocmai pentru ca cetăţeanul să aibă opţiuni diferite la un raport bun calitate-preţ. Astfel de mărci sunt dezvoltate la toate produsele principale, atât alimentare, cât şi nealimentare.

Reporter: Care este strategia AMRCR de încurajare a consumului? Cât de mult s-a restrâns cetăţeanul român în consum anul acesta, comparativ cu 2008?

Delia Nica: Fiecare reţea de magazine îşi stabileşte propria strategie de marketing în funcţie de segment sau sezon şi o ţine secretă pentru că ne batem pe acelaşi număr de clienţi, cu o putere scăzută de cumpărare. Practic, fiecare retailer trebuie să facă în aşa fel încât să îşi aducă clienţi în magazin, să îi păstreze şi să îi facă să revină.

Comparativ cu 2008, în ultimii ani am asistat la o migraţie îngrijorătoare a consumatorului către piaţa nefiscalizată, pe fondul scăderii puterii de cumpărare şi al taxelor tot mai mari. Există tot mai mulţi oameni care merg în pieţe de tip en-gros, unde nu există măsuri pentru a asigura siguranţa sanitar-veterinară a produselor sau trasabilitatea mărfii. Piaţa neagră nu este inclusă în statisticile oficiale privind consumul, dar noi estimăm că, în funcţie de produs, variază între 40-70%.

Migraţia către astfel de pieţe are loc pentru că preţurile sunt scăzute, deoarece cei care fac un astfel de comerţ nu plătesc TVA. Nu poţi opri populaţia să se îndrepte spre astfel de pieţe, deşi retailerii avertizează constant asupra riscurilor la care se expun consumatorii. Acestă tendinţă este un semnal de alarmă pentru toate autorităţile implicate, care ar trebui să aplice amenzi şi chiar măsuri mai severe pentru a combate evaziunea fiscală. Dacă retailerii au mai mulţi clienţi, cota de TVA şi impozitele pe care le plătim la buget vor fi mai mari. Cu cât sunt mai mulţi cumpărători în zona nefiscalizată, cu atât va avea de suferit bugetul statului şi implicit noi toţi.

Reporter: Cum apreciaţi dialogul cu autorităţile?

Delia Nica: În foarte multe cazuri foarte bun, în unele cazuri nesemnificativ. De exemplu, autorităţile au modificat recent circuitul tichetelor de masă, iar AMRCR nu a fost consultată în această privinţă în nici un fel, deşi am cerut acest lucru. Din această cauză am şi înaintat o scrisoare prin care ne exprimăm dezacordul faţă de această metodă de lucru, pentru că noi reprezentăm o industrie cu 75.000 de angajaţi care contribuie cu sume importante la bugetul de stat şi nu cred că este corect să nu fim consultaţi în probleme care ne privesc. Emitenţii de tichete nu au piaţă dacă nu au unde să le valorifice. În rest, până acum am colaborat bine cu restul ministerelor, în ciuda lentorii caracteristice a administraţiei din ţara noastră. Pe partea de corporate-affairs suntem sprijiniţi şi avem o bună colaborare cu compania de consultanţă Links Associates.

Reporter: Cât de mult va afecta activitatea reţelelor comerciale noile măsuri fiscale anunţate de autorităţi? Cum intenţionaţi să contracaraţi aceste efecte?

Delia Nica: Mediul de afaceri a fost prins descoperit de aceste măsuri şi, alături de acesta, şi asociaţia noastră a reacţionat în consecinţă. Impactul costurilor generate de acest regim fiscal este imposibil de evaluat deocamdată. Vom vedea în exerciţiul financiar din 2014 la cât se vor ridica acestea. Oricum, mai devreme sau mai târziu, noile măsuri fiscale se vor reflecta într-o formă sau alta în buzunarul clienţilor.

Nu avem cum şi cu ce să contracarăm aceste efecte. Dacă volumul de vânzări ar creşte pe fondul unei reduceri a TVA la 5-8%, atunci am avea un echilibru. Înţeleg că bugetul este în suferinţă dar mă îndoiesc, atât personal cât şi ca reprezentant al AMRCR, că aceste taxe se vor colecta de la toată lumea. Cred că se vor colecta tot de la cei care plătesc de obicei. Această hibă a sistemului de colectare a taxelor continuă să fie nerezolvată.

Reporter: Cât de mult au fost afectaţi membrii Asociaţiei de introducerea redevenţelor încasate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) pentru muzica ambientală din magazine?

Delia Nica: În prezent, încercăm să rezolvăm această problemă pe cale amiabilă. Deşi suntem în favoarea drepturilor de autor, nu suntem de acord cu stabilirea tarifelor de către un singur for în mod unilateral. Noi considerăm că tarifele trebuie să fie rezonabile şi raportate le piaţă, nu să crească cu 50-70% în fiecare an.

Sperăm ca şi tensiunile din interiorul UCMR pe această temă să se rezolve ca să avem un partener de discuţie.

Reporter: Cum influenţează activitatea membrilor comisioanele bancare şi cele percepute de firmele care emit tichete de masă?

Delia Nica: În ceea ce priveşte comisioanele bancare, cred că ţara noastră este renumită pentru valoarea foarte mare a acestora. În cazul retailerilor, comisioanele bancare plătite de noi pentru tranzacţiile pe care clienţii le fac cu cardul de credit sau debit sunt între 1,5% şi 2%. În alte ţări europene acestea sunt de 0,3-0,5%. Din acest motiv vom aborda subiectul şi cu Consiliul Concurenţei şi încercăm să întreprindem acţiuni în aşa fel încât acestea să scadă, deoarece valoarea lor actuală este anacronică faţă de piaţă şi puterea de cumpărare.

În cazul tichetelor de masă, acestea sunt pentru noi o pastilă amară pe care trebuie să o înghiţim. Ne-am fi dorit ca amendarea legii să fie în concordanţă cu cerinţele noastre, în sensul perceperii de garanţii bancare firmei emitente de tichete. Astfel de firme nu depun niciun fel de garanţii în secunda în care sunt autorizate. Din acest motiv a fost posibilă şi frauda uriaşă de peste 2 milioane de euro a unui emitent care a fugit cu banii în perioada sfârşitului de an 2010 şi începutul lui 2011. Nici până astăzi nu avem un răspuns din partea DNA referitor la dosarul deschis pe acest subiect.

Din acest motiv suntem rezervaţi în colaborarea cu companiile care eliberează tichete de masă. În plus acestea nu mai sunt nici foarte atractive pentru ca sunt din ce în ce mai puţine pe piaţă.

Reporter: Au simţit retailerii efecte pozitive în activitate în urma anului agricol 2013 excelent? Dacă da, în ce fel?

Delia Nica: Desigur. Cel mai mult efectele s-au resimţit în sectorul de legume-fructe. Pot spune că în acest sezon merele, roşiile, ardeiul gras, produse intern, s-au regăsit din plin pe rafturile magazinelor. Noi ne-am dori să oferim clienţilor noştri produse locale în proporţie de 90%. Din cauza sezonalităţii însă, iarna este mai degrabă caracterizată de importuri pe segmentul menţionat. Vara suntem în continuare dependenţi de precipitaţii şi de sistemele de irigaţii pentru a asigura continuitate în aprovizionarea cu produse autohtone. O altă problemă este lipsa unor asociaţii reprezentative în acest sector. Adevărul este că producătorii autohtoni preferă să îşi vândă marfa repede şi nefiscalizat, lucru de înţeles în condiţiile unei fiscalităţi exagerate.

Reporter: Cum apreciaţi rezultatele financiare ale reţelelor comerciale în această perioadă?

Delia Nica: Fiecare reţea îşi publică rezultatele financiare realizate sau estimate la anumite perioade. Pe tot segmentul, însă, cred că putem spune că toţi retailerii încearcă să menţină o anumită stabilitate financiară. De exemplu, uneori dezvoltarea extensivă duce la o creştere a cifrei de afaceri, iar alteori la o menţinere a acesteia pe fondul scăderii puterii de cumpărare. Segmentul magazinelor de proximitate este profitabil pentru că a devenit un criteriu foarte important pentru consumator, iar în acest mod retailerii ocupă piaţa. Citându-l pe domnul preşedinte al AMRCR, Dan Şucu, putem spune că suntem obligaţi să rămânem optimişti.

Reporter: Vă mulţumesc!