DEPUTATUL CRISTINA PRUNĂ DESPRE POLITICILE ENERGETICE: "România este foarte deconectată de centrii de decizie de la nivel european"

Ţara noastră a arătat că este foarte deconectată de centrii de decizie de la nivel european, în ceea ce priveşte politicile energetice şi măsurile pe care ar trebui să le aplice la nivelul sectorului pe plan naţional, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de specialitate, Cristina Prună, deputat USR.

În opinia domniei sale, provocările sectorului energetic din România ţin de transpunerea şi aplicarea legislaţiei europene, precum şi de tranziţia energetică.

Deputatul USR a declarat: "Preţurile energiei influenţează foarte mult maniera în care arată economia noastră, orice majorare a acestuia producând efecte în lanţ, de multe ori inflaţioniste. Am văzut în economie nişte trenduri destul de ingrijorătoare, conform Eurostat, România înregistrând în luna iulie unul dintre cele mai mari declinuri ale producţiei industriale. Pe lângă aceste probleme sistemice cu care se confruntă economia românească, un alt lucru care a afectat-o este, evident, vestita OUG 114, care acum se află la Parlament, în Comisia de Buget-Finanţe. Am susţinut o abrogare a acestei ordonanţe de urgenţă, evident cu măsuri tranzitorii, însă nu s-a întâmplat asta şi România a arătat, din păcate, că este foarte deconectată de centrii de decizie de la nivel european, deşi am deţinut şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului şi ar fi trebuit să fim la curent cu ce se întâmplă acolo, care sunt trendurile şi să încercăm să le adaptăm şi la noi. În ceea ce priveşte preţurile energiei în România, provocările pe care le văd eu pe termen lung, mediu şi scurt ţin de regulamentele europene şi de tranziţia energetică".

Regulamentul European care tratează maniera în care piaţa de energie electrică funcţionează la nivel european - Regulamentul 943 - a lipsit din dezbaterile publice şi din tot ce ar fi însemnat o adaptare a legislaţiei şi a manierei în care ne raportăm la piaţa de energie, a mai spus domnia sa.

În opinia doamnei Prună, principalele modificări ale acestui regulament (care va impacta preţurile energiei) ţin de eliminarea plafoanelor la preţurile energiei, în opoziţie cu prevederile OUG 114, iar dacă nu găsim o soluţie, riscăm ca preţurile la consumatori să crească şi să ne ajungem într-o situaţie fără ieşire.

Regulamentul European 943 mai prevede, totodată, ca preţul energiei să se fixeze la intersecţia dintre cerere şi ofertă, or piaţa de energie din România este, astăzi, încă departe şi de acest deziderat, a mai subliniat Cristina Prună, potrivit căreia abordarea faţă de clienţii finali şi de rolul lor în sistemul energetic este departe de ceea ce spun noile reguli europene: "Clienţii ar trebui să fie mult mai integraţi în sistemul energetic, să se comporte ca actori, iar rolul prosumatorilor să fie mult mai important. Până la urmă, ar trebui să avem o evaluare şi o viziune asupra manierei în care putem să liberalizăm piaţa de energie pentru că ne aflăm în acest context european şi va trebui să răspundem în cel mai bun mod posibil. Până la urmă, preţurile la consumatorul final trebuie să fie unele care să poată fi suportate de acesta. Soluţia ar trebui să vină de la Guvernul României şi de la ANRE, care deţine date, de asemenea, şi ar trebui să lucrăm în sensul acesta ca să ne adaptăm şi să facem paşi către liberalizarea pieţei de energie".

Provocarea pe termen mediu şi lung ţine de tranziţia energetică, a mai precizat domnia sa, menţionând că România, din păcate, este departe de curentul european, puternic ecologist, care merge către un alt model de dezvoltare economică, în care energia regenerabilă are un rol mult mai important în mixul energetic al ţărilor.

"Dacă ne uităm la ultima versiune a Strategiei Energetice, ne dăm seama că nu reuşim să înţelegem care sunt nevoile sistemului şi nici cum putem face paşi pentru a reduce poluarea, fără să lăsăm sistemul energetic de izbelişte. Trebuie să vedem care sunt schimbările necesare, astfel încât mai ales companiile care poluează să se poată adapta noilor cerinţe. În plus, CE ne-a cerut să revizuim PNIESC - dacă nu reuşim să venim cu o viziune care să ţină cont de aces-te noi realităţi, ele pot avea un impact asupra preţurilor la energie şi să creeze anumite disfuncţionalităţi în piaţă. Nu reuşim să facem paşi în a ne adapta la tranziţia energetică şi ne poticnim în tot felul de lucruri, deşi această adaptare înseamnă job-uri mai sofisticate, mai bine plătite, cu impact asupra economiei", a explicat deputatul.

Doamna Prună a amintit şi de faptul că ţara noas-tră are la dispoziţie un orizont de timp destul de mic pentru demararea investiţiilor în Marea Neagră, considerând acesta un deziderat important.

Deputatul a adăugat: "Modificările la Legea offshore vor fi discutate în curând şi trebuie să înţelegem că gazul este un combustibil de tranziţie care ar putea să ne ajute să facem, pe de o parte tranziţia energetică, dar să ne şi modernizăm sistemul energetic dacă folosim banii din această investiţie pentru a finanţa noi proiecte în zona emisiilor reduse de dioxid de carbon. Preţurile energiei nu ar trebui să fie ignorate, iar noi, instituţiile publice atât din zona de reglementare, cât şi din cea de decizie, trebuie să ţinem cont de contextul european pentru că nu mai putem fugi la nesfârşit de deciziile de la Bruxelles. Consider că trebuie să tratăm toate aceste aspecte cu maximă seriozitate şi să acţionăm acum, în ultimul ceas, altfel riscăm să rămânem în urmă".

• PATRES: "Ţările africane instalează panouri fotovoltaice pe moschei, iar în România, cei care vor să fie prosumatori renunţă din cauza legislaţiei"

Ţările africane instalează panouri fotovoltaice până şi pe moschei, în timp ce, în România, consumatorii care vor să producă energie din surse regenerabile renunţă din cauza legislaţiei, a declarat, marţi, Viorel Lefter, preşedintele Organizaţiei Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), la conferinţa Focus Energetic.

Domnia sa a făcut referire la faptul că, după ce, în iunie, prosumatorii (n.r. persoanele fizice care produc energie electrică din surse regenerabile) au fost exceptaţi de la obligaţia de a obţine autorizaţie de construcţie, Parlamentul a modificat recent legislaţia, iar această exceptare a fost eliminată.

Reprezentantul PATRES a precizat: "Este ceva incredibil. A fost ocolită Comisia de industrii şi servicii cu altă prevedere, legată de rezistenţa acoperişului. Când l-am întrebat şi pe domnul Iulian Iancu (n.r. preşedintele Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor) ce s-a întâmplat, una s-a discutat în comisie... Sunt atât de încâlcite interesele... Ne iau înainte ţările africane. Un coleg a fost în Maroc, până şi pe moschei pun panouri fotovoltaice, iar prosumerii la noi, de trei ori cu certificat fiscal luat, renunţă. Ţara lui Papură Vodă...".

Domnul Lefter a amintit şi de faptul că România şi-a propus o ţintă de 27% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030, iar Comisia Europeană ne-a recomandat să creştem această ţintă până la 34%.

"Acesta este viitorul. Vrem, nu vrem, energia regenerabilă dă tonul. Altfel spus, nu întâmplător se propune creşterea ţintei. La o altă reuniune l-am întrebat pe domnul secretar de stat Vişan ce vom face cu cota pe care o avem în strategie de 27% şi a dat un răspuns rotund: 31-32%", a mai arătat preşedintele PATRES.

Luni, organizaţia Greenpeace a cerut de urgenţă Parlamentului şi Guvernului soluţii pentru a permite persoanelor fizice să poată instala panouri fotovoltaice şi fără a avea autorizaţie de construcţie, întrucât procesul obţinerii acestei autorizaţii este de durată, iar oamenii pierd fondurile europene şi să renunţe să mai devină prosumatori, relatează Agerpres.