DEŞI CONTINUĂM RETROGRADAREA ÎN CLASAMENTUL GLOBAL AL ANTREPRENORIATULUI, Avem cea mai ridicată dinamică pozitivă a antreprenoriatului feminin

La uşurinţa de a derula afaceri, ştim deja că am căzut 9 locuri în ultimul raport al Băncii Mondiale. Tot 9 poziţii am pierdut în clasamentul raportului global al talentelor. 6 locuri am pierdut în raportul global al competitivităţii, publicat de Forumul Economic Mondial. 2 poziţii am pierdut în raportul global al competitivităţii turismului. Tot 2 locuri am pierdut în raportul de progres social în lume. România pierde un loc şi în clasamentul global al antreprenoriatului în raportul GEDI 2018, după căderea cu alte trei poziţii în anul anterior. Dar am reuşit să performăm la cea mai ridicată dinamică a antreprenoriatului feminin, în raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurship 2018, şi să urcăm 4 locuri în clasamentul mondial. Asupra ultimelor două rapoarte îmi propun să zăbovesc, scurt şi la obiect, întrucât pe celelalte le-am disecat imediat după apariţia lor.

Acum ne aflăm pe locul 46 în lume din 137 de ţări analizate în ceea ce priveşte Indicatorul Global al Antreprenoriatului 2018. În anul 2017, România era pe locul 45 în lume, iar în anul 2016 pe locul 42 din 137 de ţări analizate (Global Entrepreneurship INDEX - 2016, 2017, 2018, The Global Entrepreneurship and Development Institute, SUA, thegedi.org/2018-global-entrepreneurship-index/).

GEDI colectează date privind atitudinile, abilităţile şi aspiraţiile antreprenoriale ale populaţiei fiecărui stat şi apoi le pune în balanţă cu infrastructura socială şi economică dominantă. Sănătatea ecosistemului antreprenorial este evaluată în funcţie de 14 piloni: percepţia oportunităţilor, abilităţi de start-up, acceptarea riscului, network - abilitatea de a lucra în reţele, suport cultural, oportunităţi pentru start-upuri, absorbţie de tehnologie, capital uman, concurenţa, inovarea de produs, inovarea de process, creşterea ridicată, internaţionalizarea, capitalul de risc. Experţii Institutului Global pentru Dezvoltare şi Antreprenoriat atrag atenţia asupra celor mai problematice trei aspecte ale mediului antreprenorial românesc. Cele mai puţine abilităţi dovedim în dezvoltarea reţelelor - suntem slabi la networking --, acceptarea riscului şi percepţia oportunităţilor.

În topul primelor 10 ţări prietenoase cu antreprenoriatul se află Statele Unite ale Americii, Elveţia, Canada, Marea Britanie, Australia, Danemarca, Islanda, Irlanda, Suedia şi Franţa. Cele mai mari salturi calitative ale indicelui mediului antreprenorial îl regăsim în Marea Britanie, iar ca poziţionare în clasamentul global GEDI 2018 faţă de raportul anterior îl regăsim în Bulgaria (urcă cu 13 locuri, dar chiar şi aşa rămâne mult în urma noastră, fiind pe locul 69 în lume).

Vestea interesantă vine dinspre antreprenoriatul feminin românesc. Cu aproape o treime din afaceri conduse de către femei în România, saltul cu 5% în ultimul an a ponderii antreprenoarelor în totalul companiilor active ne-a ajutat să urcăm 4 poziţii în raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurship 2018 - de altfel, cel mai mare salt în clasament în rândul celor 57 de ţări analizate (sursa: https://newsroom.mastercard.com/eu/files/2018/03/MIWE-2018-Report.compressed.pdf)

Ponderea ridicată a femeilor active antreprenorial în România - locul 9 în clasamentul celor 57 de state analizate -, este chiar mai mare decât în ţări precum Germania, SUA sau Italia. Nu este surprinzător că unele ţări cu nivel de trai mai mic, care nu oferă suficiente locuri de muncă de calitate şi bine plătite, determină creşterea activismului antreprenorial în rândul femeilor, dar şi al liber-profesioniştilor sau PFA-urilor. Ghana, Rusia, Uganda deschid topul ţărilor cu cea mai mare pondere a antreprenoriatului feminin, urmate imediat de Australia, Noua Zeelandă, Vietnam, Polonia (!) şi Spania, în faţa României. Şi asta nu e vina antreprenoarelor care se străduiesc să întreprindă ceva, ci a ţării noastre.

Patru domenii cheie sunt indicate în acest raport ca fiind prielnice antreprenoriatului: accesul la serviciile financiare, uşurinţa de a derula afaceri, sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii şi calitatea guvernării. Româncele au reuşit să deschidă şi să dezvolte afaceri proprii, chiar în condiţii mai precare de sprijin şi oportunităţi oferite dezvoltării antreprenoriatului feminin românesc, indicator la care suntem abia pe locul 32 în lume, în acelaşi raport.

În discuţiile directe ale think-tank-ului INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate cu reprezentanţii autohtoni ai mediului privat de afaceri, trei probleme apar repetitiv, indiferent de domeniul de activitate. Lipsa forţei de muncă bine calificate este unul dintre cele mai des invocate blocaje actuale reale în mediul privat românesc. Al doilea aspect: diferenţa de scală a finanţărilor disponibile pentru afacerile româneşti faţă de cele din alte ţări. Proiectele de afaceri care la noi se dezvoltă pe bugete de avarie... cu 10 mii de euro, în statele dezvoltate au la dispoziţie finanţări de 10 milioane de euro. Cam acesta pare a fi raportul între forţa antreprenoriatului autohton şi cel străin în percepţia oamenilor de afaceri. Al treilea aspect şi ultimul: calitatea slabă a guvernării în sus-ţinerea antreprenoriatului, cu lipsa sa de predictibilitate, de promovare a afacerilor româneşti, de competenţă şi de haos decizional.