DEŞI DE DOUĂ LUNI CAPITALURI "VAGABOANDE" SE REFUGIAZĂ LA NOI Lionăchescu: "Bursa noastră nu reuşeşte să atragă banii fugiţi din Rusia şi Ucraina"

Asistăm de circa două luni la capitaluri "vagaboande" care se refugiază pe piaţa forex din ţara noastră, după ce s-au retras din Rusia şi Ucraina, ne-a spus Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners.

Domnia sa ne-a declarat: "Sunt fonduri speculative care jucau pe piaţa forex din Rusia şi Ucraina, pe rublă şi crivnă, şi care, din cauza situaţiei din acea zonă, s-au retras şi au venit la noi. Au găsit aici o piaţă foarte mare, deschisă şi fac speculaţii pe curs. Sunt zeci şi sute de milioane de euro care au tranzitat piaţa noastră. Vorbim despre un flux continuu, însă, din păcate, piaţa forex este singura lichidă, în România. Este foarte îngrijorător că nu se cumpără şi acţiuni pe piaţa de capital. Dacă Bursa de la Bucureşti nu reuşeşte să atragă astfel de capitaluri < vagaboande > în situaţii atât de disperate cum au fost acum, atunci barierele de intrare sunt foarte mari. Este foarte grav că bursa, care ar fi trebuit să fie hârtia de turnesol şi ar fi trebuit să absoarbă tot ce vine de pe piaţa rusească şi cea ucraineană, nu a atras nimic. Şi piaţa de capital ar trebui să fie deschisă ca piaţa forex". Doru Lionăchescu este de părere că viitorul bursei "nu poate să depindă de bunăvoinţa statului român, cu toate listările din energie": "Este un operator privat şi dacă nu-şi rezolvă problemele de competitivitate, nu va fi niciodată un jucător important".

Bursa are probleme structurale şi ar trebui ca managerii ei să se ocupe de rezolvarea lor, spune Doru Lionăchescu, întrebându-se cum se va descurca preşedintele Bursei de Valori, Ludwik Sobolewski, cu timpul, în condiţiile în care, mai nou, este şi preşedintele Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Poşta Română.

Consultantul ne-a mai precizat că banii intraţi în ultima vreme în ţara noastră au stat la baza întăririi leului.

Domnul Lionăchescu a conchis: "Leul s-a întărit pe fondul capitalurilor refugiate în România, nu pentru că ţara noastră a devenit competitivă. Putem să ne creştem competitivitatea privind către cursul de schimb. La noi, însă, este o mare mândrie că avem un curs de schimb în care leul este supraevaluat. După părerea mea, acest curs este în detrimentul exportatorilor. Nu ştiu dacă ne permitem genul acesta de extravaganţă pe care noi o avem de circa cinci ani, în condiţiile în care România este un stat care are deficite. Probabil că, pentru a compensa lipsa de acţiune din alte domenii, ar fi trebuit să lucrăm pe un curs de schimb chiar puţin subevaluat, pentru a-i ajuta pe exportatori, mai ales în condiţiile în care au intrat respectivele capitaluri pe piaţa forex".

În opinia domniei sale, intrarea acestor bani în ţara noastră ne dezavantajează, pe termen lung întrucât se diminuează capacitatea de export. Pe termen scurt, însă, se crează o situaţie de "bunăstare aparentă".

"Este o situaţie de depozitare a banilor, aparent, puterea de cumpărare a fiind mai mare, inflaţia fiind în scădere - este exact ceea ce le place politicienilor. Ar trebui să privim dincolo de faţada de tehnocraţi, mai ales că şi la BNR este an electoral", consideră consultantul.

• Lionăchescu: "Managementul privat - un program prost, probabil cel mai bun numitor comun prin care s-a putut evita privatizarea"

În opinia lui Doru Lionăchescu, privatizarea este soluţia pentru dezvoltarea sectorului public, într-o ţară ca România, statul trebuind scos din postura de proprietar şi administrator.

Domnia sa susţine că multe privatizări făcute la noi au reuşit, cele care au eşuat fiind, însă, mult mai vizibile în media şi în opinia publică. "Trebuie să ne gândim cum ar arăta România fără o Dacie privatizată, cum s-ar dezvolta sectorul de retail, cu tot ce înseamnă malluri şi reţele de hypermarketuri, dacă ar funcţiona doar vechile alimentare etc".

Privatizarea, peste tot în lume, este decizie politică, însă execuţia acestui proces este o meserie care se învaţă şi cu timpul se crează expertiză, consideră domnul Lionăchescu.

În opinia domniei sale, "cel mai bun numitor comun prin care s-a putut evita privatizarea a fost implementarea guvernanţei corporative (< managementul privat >".

Doru Lionăchescu dezaprobă implementarea "managementului privat": "Mie nu mi-a plăcut acest proiect încă de când se vorbea despre el, pentru că nu este nici privatizare, nici management de stat, este un fel de struţo-cămilă. Arată cât de puţin informaţi şi cât de atenţi la realităţile economice sunt şi finanţatorii internaţionali. Şi-au făcut o iluzie dacă şi-au putut imagina că într-o administraţie publică profund coruptă şi clientelară pot fi create astfel de insule de profesionalism. De fapt, guvernanţa corporativă cred că a fost rezultatul unei negocieri - organismele internaţionale au cerut privatizare şi s-au lovit de refuzul Guvernului, după care au negociat o soluţie de genul acesta, care este clar că nu funcţionează".

Domnul Lionăchescu este de părere că soluţia pentru eficientizarea sistemului public este ca cei care au promovat acest program "să aibă tăria" să facă o trecere în revistă după doi ani de funcţionare a acestui sistem şi să analizeze fiecare companie, pentru a vedea care sunt rezultatele.

Domnia sa a spus: "Retorica este că, < în ansamblu, este un program bun >. Eu cred că, în ansamblu, este un program prost şi, probabil, cel mai bun numitor comun prin care a putut fi evitată privatizarea".

Consultantul subliniază că analizele de care avem nevoie ar trebui să fie obiective şi să exprime clar faptul că, dacă o companie în cadrul căreia a fost implementat "managementul privat" a făcut profit, acel profit s-a datorat funcţionării acestui management şi nu altor circumstanţe cum ar fi reducerea tarifelor de energie, de exemplu.

• Lionăchescu: "Guvernanţa corporativă nu poate funcţiona, are o problemă de gândire fundamentală"

Săptămâna trecută, ministrul Transporturilor Dan Şova a solicitat delegaţiei FMI scoaterea unor societăţi din domeniul transporturilor de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu ar fi respectat hotărârile AGA adoptate conform acordului încheiat cu Fondul. Răspunsul reprezentanţilor organismelor internaţionale a fost negativ.

"Am spus că este foarte dificil să-mi ceri să respect anumite lucruri atât timp cât managementul privat asupra căruia eu, ca ministru, nu am nicio putere, refuză să facă anumite lucruri, şi da, am spus că, din punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, există cel puţin câteva entităţi din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat", a declarat Şova.

În opinia lui Doru Lionăchescu, "argumentaţia cu care ministrul Transporturilor a mers în faţa organismelor internaţionale - că trebuie să renunţăm la acest program întrucât managementul nu îndeplineşte întocmai ce spune proprietarul, care este politic - nu este în regulă".

"Mi-e teamă că interesele sunt să scape de această constrângere formală, pentru a se reveni la situaţia de acum câţiva ani, când se ştia că numirile sunt exclusiv politice", consideră consultantul, care subliniază că în mod cert au fost interferenţe între cele două părţi - statul ca acţionar şi managerii numiţi la conducerea companiilor publice.

Domnia sa ne-a declarat: "Interferenţele au putut fi observate în structura Consiliilor de Administraţie a societăţilor publice - doar unul sau doi membri erau din afara sistemului, restul fiind tot din sistem. De asemenea, au apărut interferenţe legate de aspectul social, mai ales în cazul companiilor feroviare. Cei care au venit au avut mandat de a nu se atinge de partea socială".

Statul şi managerii privaţi au ţeluri total diferite, iar programul "este un eşec pe linie, puţinele rezultatele pozitive fiind accidente", în opinia lui Doru Lionăchescu, ce consideră că guvernanţa corporativă este un program care nu poate funcţiona, având o problemă de gândire fundamentală.