DEŞI LICITAŢIA S-A ÎNCHEIAT CU MULT TIMP ÎN URMĂ Nuclearelectrica încă negociază cu SNC Lavalin

• Nuclearelectrica: "Continuarea Proiectului pentru Unităţile 3 şi 4 nu are de ce să facă obiectul unui referendum"

Studiul de fezabilitate actualizat pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă indică acum o investiţie totală de 6,5 miliarde de euro, mai scumpă cu pes-te 50% faţă de costurile iniţiale de circa 4 miliarde de euro, anunţate în anul 2008.

Potrivit studiului actualizat de Ernst&Young, SNC Lavalin, antreprenorul general, va realiza cele două unităţi pentru 4,8 miliarde de euro, la care se mai adaugă alte costuri până la valoarea de 6,5 miliarde de euro. Surse din piaţa de energie susţin că Ministerul Economiei a fost consiliat de consultant să ceară Lavalin un discount la oferta cu care a câştigat licitaţia.

Întrebaţi de ce s-a scumpit proiectul şi cum rămâne cu oferta Lavalin, reprezentanţii Nuclearelectrica ne-au răspuns: "Costul despre care se vorbea în 2008 a fost evaluat pe baza condiţiilor de piaţă din perioada 2003-2007. Noua evaluare se bazează pe condiţiile de piaţă actuale.

Informaţiile referitoare la preţul contractului, precum şi alte informaţii referitoare la oferta finală a consorţiului Lavalin sunt informaţii strict comerciale care ţin de negocierea cu SNC Lavalin. Această negociere nu este încă finalizată".

Oficialii Nuclearelectrica ne-au precizat că, în calitate de contractor general, SNC Lavalin se va ocupa de Inginerie, Procurare şi Construcţie (EPC) a unităţilor pe baza unui contract "la cheie".

Echipamentele furnizate de SNC Lavalin pentru Unităţile 3 şi 4 sunt echipamente specifice reactoa-relor CANDU, de ultimă generaţie (Enhanced CANDU6), în conformitate cu ultimele reglementări naţionale şi internaţionale.

Conducerea Nuclearelectrica a subliniat: "Proiectul Unităţilor 3 şi 4 este un proiect CANDU 6 modern, care îndeplineşte cerinţele de securitate nucleară impuse reactorilor noi. Proiectul Unităţilor 3 şi 4 răspunde reglementărilor actuale ale AIEA, recomandărilor Comisiei Europene rezultate în urma analizei făcute în baza art. 41 al Tratatului EURATOM şi înglobează cerinţele rezultate în urma analizei complexe de securitate nucleară şi risc (testele de stres) la care au fost supuse centralele nucleare din UE ca urmare a accidentului de la Fukushima. De asemenea, proiectul Unităţilor 3 şi 4 îndeplineşte cerinţele din normele şi convenţiile internaţionale transpuse în legislaţia românească".

Tehnologia Candu este una din cele mai sigure şi mai eficiente tehnologii din lume. Această tehnologie a suferit îmbunătăţiri continue. Toate cerinţele privind securitatea nucleară aplicabile pentru centralele nuclearo-electrice noi, de ultimă generaţie, sunt îndeplinite, ne-au mai spus reprezentanţii Nuclearelectrica.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este reglementată prin legislaţie şi prevăzută în Strategia Energetică a României. Din punct de vedere al operatorului, construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă se justifică inves-tiţional, economic, ca răspuns la necesităţile crescânde de consum şi ca impact social.

Iniţial, Nuclearelectrica şi Energonuclear (compania de proiect pentru Unităţile 3 şi 4, din care mai fac parte Enel şi Arcelor Mittal Galaţi) au consultat populaţia din zonă în privinţa dezvoltării proiectului Cernavodă, aşa cum este uzanţa, şi rezultatul a fost unul pozitiv.

Nuclearelectrica SA poate susţine cu argumente necesitatea dezvoltării proiectului, iar o eventuală decizie de a organiza un referendum (n.r. alte ţări din Europa au făcut astfel de acţiuni) pentru consultarea întregii populaţii din ţara noastră asupra investiţiei în cele două uni-tăţi nu aparţine companiei. "Continuarea Proiectului pentru Unităţile 3 şi 4 nu are de ce să facă obiectul unui referendum, este o decizie pur economică şi în conformitate cu strategiile Statului Român în acest domeniu", a completat conducerea Nuclearelectrica.

Nuclearelectrica deţine acum 85% din Energonuclear, după ce s-au retras mai mulţi investitori străini (CEZ, GDF Suez, Iberdrola şi RWE) din cauza indeciziei statului în acest proiect (după ce îşi stabilise o cotă de 20%, statul a dorit să aibă 51% în compania de proiect).

Acum, Ministerul Economiei caută, fără succes, noi investitori pentru cele două unităţi şi a decis, recent, să-i reinvite în proiect pe vechii investitori.