Reporter: Am fost sesizaţi asupra faptului că sunt situaţii în piaţă în care întâlnim două rapoarte de evaluare cu valori total diferite. Care sunt domeniile unde există astfel de probleme?
Adrian Vascu: Trebuie precizat în primul rând că situaţia este demnă de remarcat atunci când cele două rapoarte de evaluare se referă la acelaşi bun evaluat, în aceiaşi termeni de referinţă ai evaluării. Din păcate, există asemenea situaţii, în care decidenţii sunt puşi deseori în dificultate, având de ales între două valori diferite. Dintre domeniile în care se întâlnesc frecvent aceste lucruri aş aminti evaluările realizate în cadrul expertizelor judiciare şi cele realizate în cadrul procedurilor de insolvenţă.
Reporter: Ce se întâmplă în astfel de cazuri? Care dintre rapoarte este luat de bun?
Adrian Vascu: Un bun evaluat de către mai mulţi evaluatori la aceeaşi dată, în acelaşi scop şi în aceiaşi termeni de referinţă ai evaluării ar trebui să aibă aproximativ aceeaşi valoare. Altfel, când există două sau mai multe valori diferite semnificativ (dublu, triplu etc.), fără o intervenţie strict profesională, decizia alegerii uneia dintre valorile respective este legată de hazard.
Reporter: În multe cazuri se ajunge la instanţă. Cum procedează justiţia?
Adrian Vascu: Practica generală a instanţelor a fost să solicite o expertiză suplimentară în cazurile în care existau deja două sau mai multe expertize cu valori diferite semnificativ. Din păcate, nu de puţine ori, valoarea rezultată ca urmare a acestei ultime expertize era diferită de cele anterioare, alimentând suplimentar confuzia şi făcând mai dificilă decizia magistraţilor.
Reporter: Cum ar trebui rezolvate aceste situaţii, în opinia dumneavoastră?
Adrian Vascu: O soluţie posibilă este ca, atunci când ne aflăm în situaţia în care avem două sau mai multe rapoarte de evaluare cu valori diferite, să apelăm la serviciile unei specializări noi a evaluatorilor autorizaţi, denumită, conform legii, Verificarea Evaluării (VE). Astfel, în urma unei acţiuni de verificare, verificatorul îşi exprimă în primul rând o opinie privind respectarea standardelor de evaluare şi a legislaţiei în vigoare la dată evaluării. Dacă i se cere, îşi exprimă şi opinia proprie privind valoarea bunului respectiv, în cazul în care a identificat în rapoartele de evaluare existente neconformităţi care au influenţat rezultatele evaluărilor. În aceste condiţii, în raportul de verificare/evaluare care va prezenta o altă valoare decât cele anterioare, vor exista şi argumentele profesionale care vor arăta în ce mod au fost viciate valorile iniţiale.
Reporter: Ce prevede legea pentru soluţionarea acestor situaţii?
Adrian Vascu: Legislaţia expertizei judiciare nu prevede nimic în acest sens. În nomenclatorul Ministerului de Justiţie nu există specializarea "Verificarea rapoartelor de evaluare", astfel încât, în acest moment, asemenea obiective ale verificării pot fi realizate de către evaluatori autorizaţi care deţin specializarea VE şi care sunt publicaţi în tabloul oficial al evaluatorilor autorizaţi publicat în Monitorul Oficial de către ANEVAR, în conformitate cu prevederile OG 24/2011. Cred că este necesară o aliniere la realităţile anilor 2016 a legislaţiei care reglementează expertiza judiciară şi extrajudiciară în România.
Reporter: Ce îşi propune să transmită evenimentul pe care îl organizaţi pe această temă?
Adrian Vascu: Evenimentul din 16 iunie - Evaluarea şi Expertiza Judiciară - este dedicat în primul rând specialiştilor în drept (avocaţi, magistraţi, experţi etc.) care întâlnesc în activitatea lor expertize judiciare ce au la bază estimarea valorii unor bunuri. Seminarul îşi propune să prezinte specificul activităţii de evaluare a bunurilor şi care sunt elementele noi pe care profesia de evaluator autorizat le deţine şi care ar trebui utilizate la cel mai înalt nivel profesional în expertiza judiciară din România. Cred că aceste informaţii pot avea un aport la îmbunătăţirea actului de justiţie în România. O condiţie esenţială este însă, să fie cunoscute.
Reporter: Mulţumesc!