DEŞI ŢARA NOASTRĂ A FOST TRIMISĂ ÎN JUDECATĂ, Combaterea spălării banilor nu a fost încă reglementată

Una dintre legile importante ce trebuie adoptate urgent în perioada următoare este aceea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, prin care se va transpune în legislaţia internă a patra directivă europeană, 849/2015, în acest domeniu. Din păcate, deşi luna iunie a anului 2017 a reprezentat termenul limită până la care legislaţia internă trebuia corelată cu directiva europeană, nici până în acest moment legea nu a fost adoptată de Parlament. Actul normativ abia a trecut de Senat, dar cu amendamente care nu sunt agreate de Ministerul Finanţelor Publice şi care ies din cadrul trasat de directiva europeană privind prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Din cauza acestei întârzieri majore, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva ţării noastre şi a dat în judecată statul român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). O decizie nefavorabilă, aşa cum se preconizează din cauza depăşirii termenului de implementare în legislaţia internă a normelor europene, va atrage o amendă uriaşă, de 2,7 milioane de euro, la care se vor adăuga penalităţi pentru fiecare zi de întârziere din cauza neconformităţii.

Comisarul European pentru Justiţie, Vera Jourova, i-a transmis lui Victor Negrescu, ministrul pentru Afaceri Europene, că autorităţile din ţara noastră trebuie să adopte "fără lacune" legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Conform înaltului oficial european, combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor şi a finanţării terorismului reprezintă o prioritate a Comisiei de la Bruxelle, iar ţara noastră riscă să fie condamnată de CJUE.

Guvernul a adoptat pe 31 mai 2018 un proiect de lege pentru transpunerea directivei UE privind spălarea banilor, deşi termenul limită era 26 iunie 2017.

Proiectul de act normativ a ajuns în Parlament în 20 iunie 2018 şi nu a fost pus urgent pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare care s-a desfăşurat între 3 şi 19 iulie, deoarece pentru şefii celor două camere ale legislativului, erau mai importante modificările codului de procedură penală şi codului penal.

În 24 septembrie 2018, proiectul de lege iniţiat de Guvern a intrat în dezbaterea plenului Senatului, care l-a adoptat în aceeaşi zi, dar cu amendamente care schimbă actul normativ gândit de Executiv şi iese din cadrul directivei europene.

Astfel, senatorii au eliminat articolele privind măsurile contra spălării banilor în cazul persoanelor fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, precum şi tranzacţiile şi relaţiile de afaceri cu astfel de persoane.

În proiectul Guvernului, printre profesiile liberale care intrau sub incidenţa acestei legi şi a directivei europene în materia spălării banilor, se numărau şi avocaţii care asistă diferiţi clienţi în tranzacţii. Senatorii au decis să introducă un amendament prin care avocaţii îndeplinesc prevederile legii privind spălarea banilor, dar cu respectarea secretului profesional, aşa cum este el stipulat în legea avocaturii.

Dacă guvernul a stabilit un termen de 120 de zile de la intrarea legii în vigoare, termen în care autorităţile de supraveghere şi organis­mele de autoreglementare să adopte reglementări sectoriale în vederea aplicarii dispoziţiilor legii, senatorii au decis ca acest termen să fie de 180 de zile.

De asemenea, aleşii din camera superioară a Parlamentului au decis eliminarea din proiectul trimis de guvern a art. 6, alineat 2, privind obligaţia entităţilor raportoare de a transmite un raport pentru activitate suspectă Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor dacă acestea cunosc, sus­pectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:

a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;

b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi;

c) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni sau pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi;

d) în orice alte situaţii sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivaţia tranzacţiei, cum ar fi existenţa unor anomalii faţă de profilul clientului, precum şi atunci când există indicii că datele deţinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicaţii care nu sunt plauzibile.

Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional. În consecinţă, proiectul de act normativ poate fi adoptat în forma emisă de Guvern de către colegii ministrului Finanţelor, din Camera Deputaţilor.