Băncile ar putea să nu reuşească să obţină mai mult decât o rentabilitate a capitalului propriu de 11% deoarece implementarea noilor cerinţe privind capitalul va costa peste 610 miliarde de dolari în următorii şapte ani, conform unui raport publicat ieri de compania britanică de consultanţă McKinsey & Co, transmite Agerpres.
Reglementările pe plan mondial, inclusiv cerinţele privind majorarea capitalului, ar putea forţa băncile să împartă cu clienţii "o parte mai mare a costurilor de reglementare". Băncile "ar trebui să-şi conserve capitalul şi să-şi majoreze eficienţa pentru a rămâne profitabile", se arată în raportul realizat de McKinsey.
"După micşorare, rentabilitatea medie a capitalului propriu în rândul afacerilor va fi probabil între 11-12%, dar cu variaţii considerabile. Unele dintre cele mai grav lovite afaceri, cu o rentabilitate a capitalului propriu sub costul capitalului ar putea fi lichidate, în special la băncile cu francize slabe", susţine compania britanică.
Conform unui studiu al UE, băncile europene vor avea nevoie să-şi majoreze capitalul cu încă 423 miliarde de euro până în 2019 pentru a îndeplini cerinţele privind capitalul adoptate de Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBC). Luna trecută, BCBC a avertizat că pentru 28 de bănci importante ar putea fi solicitate cerinţe mai ridicate privind capitalul.
Cerinţele Basel III obligă băncile să menţină rezerve de capital de calitate superioară de până la 7%, însă acordarea unei perioade de tranziţie mai mare a eliminat temerile potrivit cărora băncilor se vor grăbi să-şi majoreze capitalul. Prin faptul că obligă băncile să menţină mai mult capital sub formă de rezerve, noile norme vor limita cantitatea de credite ce va putea fi acordată de bănci, dar le va face mai rezistente în faţa riscurilor. Normele Basel III sunt concepute astfel încât să sporească încrederea că sis-temul bancar nu va repeta greşelile din trecut.
• Un ministru britanic denunţă refuzul băncilor să se reformeze
Secretarul de stat britanic pentru afaceri Vince Cable i-a acuzat ieri pe bancheri că exploatează criza euro pentru a bloca o vastă reformă a sectorului bancar britanic dorită de guvern. Într-un interviu în cotidianul The Times, Cable a estimat că băncile ""încearcă să creeze o mişcare de panică"" în legătură cu această reformă şi consideră că poziţia lor este total lipsită de sinceritate. ""Este o lipsă extremă de sinceritate în ce priveşte utilizarea contextului actual ca argument împotriva reformei"", a insistat Vince Cable, în opinia căruia ""băncile sunt pe cale să încerce să creeze o mişcare de panică în jurul a ceva despre ce ştiu că trebuie să se întâmple"". O comisie independentă condusă de economistul John Vickers, al cărui raport final este aşteptat în septembrie, preconizează o vastă reformă pentru a separa mai bine activităţile de vânzări cu amănuntul şi de investiţii ale marilor bănci, fără să ceară dispariţia pur şi simplu a băncilor universale. Ministrul de Finanţe, George Osborne, a aprobat o astfel de reformă care vizează să ţină seama de învăţămintele crizei financiare şi să evite o nouă salvare a unor bănci pe cheltuiala contribuabililor. Dar mediile de afaceri britanice se opun unei astfel de noi reglementări, argumentând că bancherii britanici ar fi dezavantajaţi în raport cu concurenţii străini, în timp ce unele instituţii ameninţă cu delocalizarea.
Patronatul britanic a avertizat în legătură cu adoptarea unei astfel de reforme, considerând-o drept ""o nebunie"". ""Este pur şi simplu o nebunie să iei o asemenea decizie, într-un moment în care creşterea economică este în pericol şi slăbeşte capacitatea băncilor britanice de a furniza capitaluri de care au nevoie întreprinderile pentru a se dezvolta"", a declarat pentru Financial Times John Cridland, director al Confederaţiei Patronale Britanice (CBI).