DNA pune sechestru pe trei mari fabrici de vin

Direcţia Naţională Anticorupţie a pus sechestru pe trei fabrici de vin, în dosarul "Murfatlar". Procurorii caută recuperarea unui prejudiciu estimat la 500 de milioane de lei, relatează Digi24.

Acţiunea reprezintă unul dintre cele mai mari sechestre care s-au instituit în ultimii ani în ţara noastră. Este vorba despre trei fabrici de băuturi alcoolice, o serie de terenuri şi utilaje de producere a vinului.

Sechestrul asigurător a fost pus pe bunuri, terenuri şi pe trei fabrici care aparţin firmelor inculpate în cauză, respectiv "Murfatlar România" SA, "Euroavipo" SA, "Bartenders Distilleries" SRL, "Compania de Supraveghere IG" SRL, "Hecta Viticol" SRL şi "General Gas Management" SRL, potrivit DNA.

Dosarul "Murfatlar" a fost deschis de procurorii DNA în toamna anului trecut şi sunt vizaţi atât reprezentanţi ai grupului "Murfatlar", bănuiţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu care se apropia de 600 de milioane de lei, cât şi angajaţi ai Ministerului de Finanţe bănuiţi că ar fi închis ochii la nereguli.

• Dosarul Murfatlar

Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în noiembrie 2016, punerea sub acuzare a "Murfatlar" SA şi a altor opt firme pentru infracţiuni de evaziune fiscală şi conexe evaziunii fiscale în dosarul în care a fost descoperit un prejudiciu de aproximativ 600 de milioane de lei produs de societăţile comerciale coordonate de oamenii de afaceri George Ivănescu, Constantin Cîrciumaru, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Cătălin Vasilescu, Cosmin Popescu şi Sorin Săvoiu, cu sprijinul a opt şefi din Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF.

Procurorii au început atunci urmărirea penală şi faţă de firmele Murfatlar România SA, Bartenders Distilleries SRL, Visteria Industries SRL, Oana Management, Compania De Supraveghere IG SRL, General Gas Management, Dante's Management SRL, Hecta Viticol SRL, pentru evaziune fiscală în formă continuată, tentativă la infracţiunea conexă infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată şi în forma tentativei.

Potrivit procurorilor, din probele existente la dosar rezultă că, în perioada 2010-2014, societăţile "Murfatlar România", "Euroavipo" şi "Bartenders Distilleries" au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

Anchetatorii spun că activitatea infracţională s-a desfăşurat cu sprijinul unor funcţionari publici din cadrul autorităţilor fiscale şi vamale. Aceştia nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi prin atribuţiile de serviciu sau le-au îndeplinit în mod defectuos.

• Evaziunea fiscală

Ca mod de operare, firmele înregistrau operaţiuni fictive, majorau astfel cuantumul TVA deductibil, pentru ca firmele să nu plătească obligaţiile fiscale, apoi se foloseau de aceste deconturi de TVA cu opţiune de rambursare ca de o creanţă pentru ca împotriva lor să nu fie luate măsuri pentru plata obligaţiilor fiscale restante, susţin procurorii DNA.

În doi ani din perioada vizată de anchetatori, societatea "Euroavipo" ar fi făcut tranzacţii fictive cu patru furnizori, de la care au înregistrat facturi de avans în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro, o sumă uriaşă, comparabilă, potrivit anchetatorilor, cu ratele de capital pe care România le-a plătit FMI în 2012-2015 şi cu împrumutul contractat de România de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2011.

"Murfatlar România" a intrat în insolvenţă în martie 2012, iar "Euroavipo" în aprilie 2012, la acele momente figurând, aparent, fără obligaţii restante la bugetul general consolidate, deşi în evidenţele Administraţiilor Finanţelor Publice erau înregistrate obligaţii de plată la buget de sute de milioane de lei.

Opt şefi de la Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF i-ar fi ajutat pe patronii firmelor, cinci dintre ei fiind membri ai Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor. Trei antrepozite fiscale de producţie de alcool şi băuturi alcoolice deţinute de societăţi au fost autorizate ilegal, iar funcţionarii publici vizaţi în anchetă au permis ca activitatea antrepozitelor să continue, deşi societăţile aveau lună de lună obligaţii fiscale restante.

În 17 octombrie 2016, procurorii DNA au reţinut trei dintre cei opt şefi de la ANAF şi Ministerul Finanţelor, respective pe Cristian George Lascu, Irina Tănase şi Ioana Toma, iar o zi mai târziu aceştia au fost plasaţi în arest la domiciliu.

În 20 octombrie, procurorii DNA au pus sub control judiciar alţi cinci şefi din ANAF şi Ministerul Finanţelor: Mariana Vizoli, secretar de stat la MFP, la data faptelor director al Direcţiei legislaţie în domeniul TVA, Daniel Diaconescu, vicepreşedinte al ANAF, la data faptelor directorul al Direcţiei generale de informaţii fiscale, Ana Jarda, director al Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din MFP, Ciprian Badea, director al Direcţiei generale juridice din MFP, şi Monica Negruţiu, director al Direcţiei generale de reglementare a colectării creanţelor bugetare din ANAF. Cei cinci au fost membri în Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor din Ministerul Finanţelor Publice.

Mariana Vizoli şi Daniel Diaconescu au demisionat în 21 octombrie, după ce au fost puşi sub acuzare.