Dobânzile la credite - mărul discordiei între bănci şi clienţi

Dobânzile la credite sunt percepute, de o bună perioadă de timp, ca fiind "mărul discordiei" din sistemul financiar românesc, populaţia şi oamenii de afaceri dorind să le vadă cât mai reduse, în timp ce pe bancheri nu îi lasă inima să le scadă.

Primele două intervenţii ale Băncii Naţionale a României în reducerea dobânzii de politică monetară de la 10,25% la 9,5% pe an au condus la scăderea dobânzilor de pe piaţa interbancară, astfel micşorând costul la care băncile se împrumută între ele.

Mai mult, Banca Naţională a eliminat şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţa reziduală mai mare de doi ani pentru a oferi băncilor mai multă lichiditate, dar creditele pentru persoanele fizice tot scumpe au rămas.

Dacă primele măsuri nu au dat rezultate, în şedinţa de politică monetară de săptămâna trecută BNR a redus dobânda cheie cu încă jumătate de punct procentual, la 9% pe an, şi a redus rezervele minime de la 18% la 15% pentru pasivele în lei şi de la 40% la 35% pentru cele în valută.

Cu şi mai multă lichiditate şi cu un cost al rezervelor mai scăzut, băncile trebuie să reducă dobânzile, însă după cum şi reprezentanţii BNR au observat, la fiecare pas pe care Banca Naţională îl face, bancherii răs­pund cu doar jumătate de pas.

Însă, ca să scadă dobânzile la credite, trebuie ca mai întâi să se reducă cele pe care băncile le plătesc la depozite - dobânzile pasive.

Potrivit Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, acestea trebuie să ajungă sub nivelul dobânzii de politică monetară.

Totuşi, majoritatea băncilor încă plătesc chiar 13% pentru plasamentele clienţilor, iar în aceste condiţii, pentru a se ajunge la dobânzi pasive sub 9% este nevoie de o tăiere de cel puţin patru puncte procentuale.

Până acum, bancherii au mai redus dobânzile la depozite, dar mult mai încet decât şi-ar fi dorit Banca Naţională.

Guvernatorul BNR, însă, consideră că, de acum înainte, "dobânzile pasive se vor reduce la fel de repede cum s-a ajustat deficitul extern".

Şeful Asociaţiei Române a Băncilor, domnul Radu Graţian Gheţea, crede că, până la sfârşitul anului dobânzile la depozitele în lei vor ajunge sub nivelul de 10%, iar cele la credite tot în moneda naţională, sub 15%, pe măsură ce băncile vor intensifica competiţia pe partea de creditare.

Domnul Gheţea susţine că în lunile următoare vom asista la lansarea de noi produse, în special de produse de creditare, dar, bineînţeles şi de economisire.

Pentru a fi atractive, noile produse de creditare şi pentru ca cererea să se manifeste este, însă nevoie, de asemenea, de dobânzi mai reduse.

De aici şi dilema sistemului, bancherii se plâng că nu există cerere, iar potenţialii clienţi se plâng de nivelul dobânzilor.

Spre exemplu, potrivit unui portal de credite, pentru un credit de nevoi personale fără ipotecă în valoare de 10.000 de lei, pe o perioadă de cinci ani, cea mai bună ofertă vine din partea unei instituţii de credit la care Dobânda Anuală Efectivă - DAE este de 21,5% pe an, iar rata lunară ajunge la 257,4 lei.

În schimb, pentru acelaşi credit, unele bănci ajung să perceapă o dobândă anuală efectivă chiar şi de peste 30% pe an.