Cetăţenii israelieni Iahr Giora şi Azouri Oren Avraham au fost condamnaţi definitiv, ieri, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani şi 8 luni închisoare, respectiv 9 ani, într-un dosar în care au fost acuzaţi de tentativă de spionaj şi activităţi pe linia agresiunilor de tip cibernetic asupra sistemului bancar naţional.
În acelaşi dosar, George Tohăneanu, complicele israelienilor, a primit 9 luni închisoare cu suspendare, fiind obligat să efectueze şi 120 de zile muncă în folosul comunităţii.
Cei doi israelieni au fost trimişi în judecată în iulie 2015 de procurorii DIICOT, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, complicitate la tentativă de interceptare ilegală a unei transmisii de date informatice, complicitate la transferul neautorizat de date informatice, complicitate la tentativa de săvârşire a infracţiunii de spălare de bani şi complicitate la tentativa de spionaj.
Un comunicat DIICOT preciza: "Prin actul de sesizare s-a reţinut că Iahr Giora şi Azouri Oren Avraham, în perioada noiembrie 2014 - februarie 2015, au făcut parte dintr-un grup organizat specializat în operaţiuni de spălare de bani, infracţiuni contra securităţii naţionale şi a siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice. Referitor la George Tohăneanu, se reţine că a sprijinit gruparea infracţională organizată, din a cărei ramificaţie pentru România făceau parte Iahr Giora şi Azouri Oren Avraham, prin acordarea în cunoştinţă de cauză de ajutor logistic pe parcursul derulării în ţară şi străinătate a activităţilor infracţionale ce intrau în scopul grupării".
Activitatea lui Tohăneanu a constat, printre altele, în consilierea, achiziţionarea şi manipularea de tehnologie necesară conspirării activităţilor infracţionale, prestarea de servicii de transport pe teritoriul statelor UE pentru persoane de cetăţenie non-UE implicate în operaţiuni de spălare de bani şi pentru bagajele acestora şi facilitarea sustragerii de la controlul vamal a conţinutului respectivelor bagaje. În plus, el a servit ca "momeală" sau "paravan" pentru conspirarea faţă de autorităţi, respectiv faţă de membri ai altor grupări infracţionale organizate ce îşi desfăşurau activitatea "în aceeaşi branşă", a operaţiunilor de spălare de bani derulate de membrii grupării infracţionale din care făcea parte, i-a consiliat pe membrii grupării cu privire la capabilităţile aplicaţiei tip "malware" şi a încercat să operaţionalizeze în sistemul bancar spaniol respectiva aplicaţie, prin intermediul unei terţe persoane, pe parcursul derulării în ţară şi străinătate a activităţilor infracţionale ce intrau în scopul grupării.
În cazul lui Azouri Oren Avraham, procurorii au reţinut că acesta a primit, deţinut şi transmis lui Iahr Giora, în perioada noiembrie 2014 - februarie 2015, cel puţin trei dispozitive electronice ce conţineau o aplicaţie tip "malware". La rândul său, Iahr Giora a transmis către o altă persoană cele trei dispozitive electronice.
Aplicaţia "malware" avea capabilităţi de accesare neautorizată a oricărui sistem informatic la care accesul este restricţionat sau blocat, de culegere de date şi informaţii necesare preluării de la distanţă a controlului deplin asupra reţelei informatice atacate, prin substituirea în drepturile administratorului de sistem, în scopul valorificării acestor capabilităţi prin facilitarea accesului fără drept, de la distanţă, a membrilor grupării infracţionale organizate la sisteme informatice aparţinând infrastructurii bancare naţionale.
"Prin actul de sesizare se mai reţine că Iahr Giora şi Azouri Oren Avraham au facilitat, în intervalul 16 decembrie 2014 - 9 februarie 2015, prin intermediul aplicaţiei "malware" deţinută şi distribuită anterior cu încălcarea legii, accesul fără drept, de la distanţă, a atacatorului aflat în spatele domeniului de comandă şi control la sisteme informatice aparţinând unei unităţi bancare la care accesul este interzis pentru categoria de utilizatori din care făcea parte atacatorul, în scopul obţinerii de date informatice. De asemenea, aceştia au mijlocit (...), prin intermediul aplicaţiei "malware" (...), demersul atacatorului (...) de a intercepta fără drept, prin mijlocirea programelor maliţioase descărcate în sistem, transmisii nepublice de date informatice efectuate prin intermediul respectivelor sisteme informatice aparţinând unei unităţi bancare, accesate anterior fără drept", se mai arată în comunicatul citat de Agerpres.
Cei doi cetăţeni străini mai sunt acuzaţi că au facilitat, în perioada noiembrie 2014 - februarie 2015, accesul reprezentanţilor unei organizaţii străine localizate pe teritoriul statului Israel la un ansamblu de date şi informaţii clasificate în legislaţia naţională ca secrete de stat. Acest lucru a fost realizat prin primirea, deţinerea şi distribuirea, în vederea introducerii în sisteme informatice aparţinând infrastructurii bancare naţionale, de dispozitive electronice conţinând o aplicaţie tip "malware" cu capabilităţi de multiplicare a efectelor produse în sistem prin răspândirea progresivă pe lanţul de conexiuni informatice către un număr nerestricţionat de sisteme informatice aparţinând sistemului bancar naţional a unui virus, de dublare a accesului nelegal şi controlului nelegitim obţinut de persoane ostile asupra datelor şi informaţiilor stocate şi vehiculate în sistemul informatic bancar, respectiv de supraveghere şi control în ceea ce priveşte informaţiile vehiculate în mediul ambiental, ca urmare a transformării fiecărui sistem infectat într-un dispozitiv ilegal de interceptare.
De asemenea, israelienii sunt acuzaţi că au efectuat, în perioada noiembrie 2014 - februarie 2015, activităţi concrete de intermediere, respectiv de sprijinire din punct de vedere logistic a unor operaţiuni de spălare de bani având ca obiect fonduri de provenienţă ilicită.
Cei doi israelieni au fost reţinuţi în timp ce încercau sa descarce date din sistemul informatic bancar al României.