Doisprezece agenţi de poliţie, trimişi în judecată pentru luare de mită

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a 12 agenţi de poliţie acuzaţi de luare de mită şi două persoane acuzate de furt calificat, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Public.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 2014 - septembrie 2015, inculpaţii, agenţi de poliţie care patrulau pe ruta Motru-Rovinari-Turceni-Ţânţăreni, judeţul Gorj, protejau persoane care transportau şi comercializau cărbune sustras de pe benzile de transport aparţinând Complexului Energetic Oltenia, fără a avea documente de provenienţă şi pe care îl valorificau ulterior către beneficiari din judeţul Gorj şi din judeţele limitrofe.

Sustragerile de cărbune se derulau în special pe traseul benzilor transportoare către Termocentrala Rovinari, în zonele în care circuitul de benzi este amenajat de-a lungul gospodăriilor unor cetăţeni ai localităţilor Roşia Jiu şi Rogojelu, fiind descărcat în grădinile proprii, pentru ca ulterior să fie încărcat în mijloacele de transport (autoutilitare/camioane) aparţinând proprietarilor gospodăriilor sau altor persoane fizice ce deţineau astfel de mijloace de transport cu capacitatea cuprinsă între 3,5 si 16 tone. Mai mult decât atât, în scopul uşurării activităţilor ilegale, aceştia şi-au confecţionat ori achiziţionat diverse bunuri ori utilaje pe care le utilizau în furtul de cărbune (lopeţi, târnăcoape, rampe încărcare/descărcare, roabe, prelate etc.) concomitent cu modificarea/adaptarea capacităţilor de transport (camioane) în vederea asigurări unei capacităţi mai mari de livrare a cărbunelui (supraînălţarea benelor, consolidarea suspensiilor etc.).

În vederea tranzitării zonei Rovinari în bune condiţiuni, inculpaţii care sustrăgeau cărbune se aflau în relaţionare cu agenţi de poliţie care le permiteau să parcurgă zona lor de responsabilitate fără a verifica provenienţa mărfii, contra unor sume de bani, deşi cunoşteau faptul că aceasta este sustrasă. De altfel, unii agenţi de poliţie beneficiau şi ei de cărbunele sustras şi chiar le indicau transportatorilor rutele sigure pe care puteau merge. De asemenea, nu le verificau documentele de provenienţă, în marea lor majoritate acestea fiind falsificate.

În acest context, inculpaţii, agenţi de poliţie au omis să ia măsuri în sensul întocmirii unor dosare penale privind furtul de cărbune.

Agenţii de poliţie în cauză evitau, de regulă, să pretindă în mod direct sume de bani cu titlu de mită. În cazul opririlor în trafic, conducătorilor auto li se prezentau în primul rând consecinţele săvârşirii acelor abateri, în unele cazuri în mai multe rânduri, făcându-se aprecieri cu referire la cuantumul mare al amenzilor, pentru a crea în percepţia lor ideea că măsurile legale ce trebuiesc aplicate sunt unele aspre şi că, prin urmare, ar fi mai convenabilă remiterea unor sume de bani cu titlu de mită.

Cu privirea la modul de operare folosit în primirea sumelor de bani cu titlu de mită, agenţii de poliţie în cauză au dezvoltat o serie întreagă de metode care să evite o eventuală înregistrare audio sau video a acestora, nu discutau şi nici nu permiteau să se discute despre mită.

Au existat, însă, şi situaţii în care agenţii de poliţie cereau în mod direct sume de bani de la contravenienţi, precum şi situaţii în care, după primirea banilor, aceştia erau ascunşi (de exemplu în şosete), dar de cele mai multe ori sumele erau împărţite între agenţii de poliţie de pe echipaj.

De asemenea, pentru a evita surprinderea în flagrant de către organele abilitate, aceştia evitau să discute despre sumele de bani primite cu titlu de mită şi reacţionau imediat atunci când alte persoane începeau o conversaţie în acest sens; mai mult, aceştia nu discutau la telefon aspecte referitoare la activitatea infracţională şi urmăreau în permanenţă ca aceasta să nu fie înregistrată audio sau video.

După ce le era remisă suma de bani cu titlu de mită, inculpaţii se arătau dispuşi ca pe viitor să manifeste aceeaşi atitudine în sensul neluării măsurilor legale. În plus, îi informau pe conducătorii auto despre alte echipaje de poliţie care i-ar putea surprinde săvârşind abateri rutiere.

Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.747.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat societăţii prin sustragerea unei cantităţi de aproximativ 50.000 tone cărbune sortat.

În cauză, în vederea recuperării prejudiciului cauzat, s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii a sechestrului asupra unor sume de bani, precum şi asupra unor bunuri mobile aparţinând inculpaţilor.

Dosarul a fost trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Gorj.