Dragnea şi Cioloş, la cuţite pentru economia pe limba tehnocraţilor

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat ieri, în plenul reunit al Parlamentului, că premierul Dacian Cioloş nu a prezentat situaţia reală a economiei şi că nu a vorbit în limba română, ci în limba tehnocraţilor, care "sună străin" şi este "ruptă de realitate".

În replică, premierul a spus că patriotismul şi ţara sunt lucruri prea profunde pentru a veni cu ele în piaţa publică pentru câştigarea de voturi.

Şeful PSD a spus că îşi dorea să asculte, ieri, o radiografie, o analiză chirurgicală a realităţii ţării, iar în schimb nu a primit ceea ce îşi dorea: "Practic, astăzi am aflat, ca şi dumneavoastră, că timp de un an de zile (n.r. guvernarea actuală) n-au făcut nimic bun. (...) V-am rugat să veniţi în Parlament pentru a prezenta situaţia reală a economiei, dar constat că aţi încurcat cifrele: eu aş vrea să îmi permiteţi să prezint în mod real care sunt adevăratele cifre ale dumneavoastră: cifra 0 de două ori, 0 este procentul fondurilor europene absorbite de guvernul dumneavoastră din exerciţiul financiar 2014-2020. Banii europeni intraţi în acest an în România sunt cei care vin datorită proiectelor lăsate de noi. Ştiţi bine că au fost fazate. S-a recunoscut cifra 0 de absorbţie în acest an într-un document oficial, deci nu-i mai lăsaţi pe cei din guvernul dumneavoastră să dea vina pe alţii. Să-şi asume răspunderea pentru acest eşec! A doua cifră 0, 0 companii româneşti care au primit ajutor de stat. În schimb, au primit 6 companii străine. Acum, de curând, 36 de companii au aplicat pentru a obţine ajutor de stat. Doar 6 companii străine au primit, de la ele în jos s-a închis lista. Din companiile româneşti care voiau să aibă şi ele acces la un ajutor de stat din partea României, ar fi deschis 25 de fabrici în 17 judeţe. Poate se consideră că avem prea multe fabrici în România, poate se consideră că trebuie să mai închidem din ele sau poate trebuie să închidem tot ce este capital românesc.

O altă cifră, cifra 2, 2 lei, mai exact, este salariul pentru care ar trebui să muncească românii în opinia doamnei ministru al Finanţelor din guvernul dumneavoastră.

Cifra 5: sub 5% a fost rata infecţiilor din spitale, aşa cum spunea fostul ministru al Sănătăţii. Sigur că această estimare era înainte să apară scandalul pe care-l ştim cu toţii, şi anume scandalul dezinfectanţilor. Ulterior, acel ministru a fost nevoit să recunoască că a minţit. Câţi ar fi trebuit să mai moară pentru a se spune adevărul?

Cifra 8: 8 luni este întârzierea în alocarea subvenţiilor pentru fermierii români, şi am vorbit mai devreme despre faptul că în competiţia dură dintre producătorii din România în agricultură şi în industria alimentară şi producătorii străini ai noştri pierd pentru că n-au niciun sprijin de la Guvern, dimpotrivă!"

Premierul Dacian Cioloş a spus: "S-au folosit aici cuvinte mari, inclusiv legate de patriotism, apropo de acest Guvern tehnocrat, care e vândut străinătăţii, care lucrează împotriva României, care nu dă socoteală în faţa Parlamentului. Sunt prezent în faţa Parlamentului să dau socoteală, la câteva zile după ce mi s-a solicitat aceasta. (...) Niciodată nu am refuzat o solicitare de a veni în faţa dumneavostră să vă spun ceea ce am făcut. (...) Pentru mine patriotismul nu înseamnă discursuri sforăitoare şi nu înseamnă în primul rând declaraţii. Pentru mine, om care sunt crescut la ţară, patriotismul înseamnă în primul rând bun simţ, înseamnă a nu minţi, înseamnă a-ţi ţine cuvântul şi înseamnă să îţi asumi ceea ce ştii să faci şi nu mai mult. Nu să faci promisiuni, ci să fii lăsat să fii judecat după fapte. Pentru mine asta înseamnă patriotismul şi nu am nevoie de lecţii legat de patriotism. Nici eu nu dau lecţii altora legat de acest lucru. Pentru mine patriotismul şi ţara sunt lucruri mult prea profunde pentru a veni cu ele să le spun în piaţa publică pentru a câştiga nişte voturi. Nu asta mă interesează. Mă interesează să pot să privesc în ochi, cu fruntea sus, orice român pentru perioada pe care mi-am asumat-o la guvernare, împreună cu ceilalţi".

• Dragnea îl acuză pe Cioloş că minte

Şeful PSD l-a mai acuzat ieri pe Dacian Cioloş că ştia despte intenţiile secretarului de stat Gabriel Biriş de la Finanţe de modificare a Codului Fiscal, însă a preferat să ascundă adevărul:

"V-aţi spălat pe mâini imediat şi dumneavoastră, şi doamna ministru al Finanţelor, cerându-i aceluia (n.r. lui Biriş) să plece. Tot Ministerul de Finanţe ne-a spus şi nouă, şi românilor că trebuie luate urgent măsuri bugetare. Ştiţi cum se traduce această declaraţie şi cum o traduc românii, pentru că nu uită experienţa anilor 2010 şi 2011? Prin tăieri de salarii şi tăieri de pensii şi, de asemenea, creşteri de taxe. Nu poate să uite nimeni, indiferent că unii s-au ascuns acum sub o altă pălărie, anul 2010. Sunteţi aici, de asemenea, după ce ministrul Muncii a spus că Guvernul s-ar putea să nu aibă bani pentru a plăti alocaţiile pentru creşterea copiilor".

Liviu Dragnea i-a mai cerut, ieri, premierului să stopeze orice măsură anti-naţională pe care vreun membru al guvernului ar avea de gând să o ia.

În opinia preşedintelui PSD, Compania Naţională de Drumuri importă sare, de 67 de milioane de euro: "Sarea din România nu mai e bună! România, tot în acest mandat, importă uraniu din Canada. Bineînţeles că mina unde se exploatează uraniul se va închide, iar cea care trebuia deschisă nu s-a deschis!"

Deficitul de cont curent a crescut de şapte ori faţă de guvernările Ponta, de la 0,37 miliarde la 2,5 miliarde, ceea ce arată, în opinia lui Liviu Dragnea, că exportatorii români au fost lăsaţi în voia sorţii.

Şeful PSD a recunoscut, ieri, că a fost de acord cu guvernarea Cioloş în luna noiembrie a anului trecut pentru că a avut trei speranţe: "Am sperat că, în calitate de fost comisar european, veţi deschide uşile Comisiei Europene şi veţi aduce în România mai multe fonduri europene, cel puţin atâtea câte am adus noi. Am sperat că, în calitate de om cu experienţă la Bruxelles, experienţă pe care o aveţi în mod real, veţi aduce în România mai multe investiţii din Planul Juncker. În al treilea rând, fiindcă aţi fost ministru al Agriculturii şi comisar european pe Agricultură şi aveaţi experienţă în acest domeniu, am crezut cu sinceritate că măcar agricultura va fi o prioritate. Aţi eşuat, din păcate, la fiecare dintre ele: zero fonduri europene, nimic din Planul Juncker şi subvenţii întârziate la agricultură. Acestea sunt adevăratele cifre, domnule prim-ministru. Acesta este eşecul guvernului dumneavoastră despre care nu ne-aţi spus nimic astăzi şi nici până astăzi. Am spus că aţi folosit o limbă străină pentru că aţi greşit: aţi folosit cuvântul «creştere» în loc de cuvântul «eşec», iar românii încep să simtă din ce în ce mai mult eşecul acestui guvern".

• Cioloş: "E important să creştem prezenţa în mediul investiţional şi a capitalului autohton"

Deşi a fost criticat pentru că ar favoriza companiile străine, premierul Dacian Cioloş a spus că guvernul pe care îl conduce şi-a focalizat atenţia pe stimularea capitalului autohton: "Suntem conştienţi de faptul că, dincolo de rolul pe care îl joacă investiţiile străine, care în general se focalizează pe proiecte mari de investiţii e important să concentrăm şi să creştem prezenţa în mediul investiţional şi a capitalului autohton.

Capitalul autohton, care în momentul de faţă se concentrează mai ales la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, de aceea pe lângă ajutorul de stat, care este deschis tuturor, şi companiilor mari, şi companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut în acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru IMM-uri, pentru investiţii între 1 şi 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum şi care va fi gata până la sfârşitul anului şi care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre întreprinderile cu capital autohton. Totodată, întreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult şi de schema privind crearea de noi locuri de muncă pentru care am concentrat 250 de milioane de lei în acest an. Şi vreau să mai amintesc şi faptul că ne interesează să stimulăm întoarcerea românilor din străinătate acasă şi să investească acasă. De aceea am lansat programul «Diaspora Start-Up» pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene".

• "Am putut să creştem rata de absorbţie la 78% în acest moment"

Rata de absorbţie curentă pentru perioada 2007-2013 a fost crescută în timpul mandatului acestui guvern, a mai spus ieri Dacian Cioloş precizând: "Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost începute şi finalizate în acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o în acest an şi am putut să creştem rata de absorbţie de la 58% la sfârşitul anului trecut, la 78% în acest moment, ceea ce înseamnă circa trei miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară. Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca şi practic toate statele membre într-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe. Şi aici am lansat deja ghiduri care însumează peste 13 miliarde de euro de proiecte care pot fi depuse în perioada următoare, proiecte care îşi vor arăta rezultatele începând de anul viitor, pentru că în acest an facem licitaţiile de proiecte, semnăm contractele şi ele vor începe să fie implementate începând cu anul viitor".

Premierul a spus că ţara noastră a înregistrat o creştere economică bună: "În primul semestru al anului 2016, creşterea economică a fost de 5,2% din PIB, creşterea estimată pe acest an, ţinând cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea în considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8% faţă de prognoza iniţială pe care am construit şi bugetul de 4,2%. În al doilea trimestru al acestui an, PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. (...) Vedem o continuare a tendinţei de scădere a şomajului la 6,3% în acest prim semestru, faţă de 6,8% în primul semestru al anului trecut. Însă, şi aici trebuie să subliniem că, în ciuda acestei scăderi generale a şomajului, acesta rămâne ridicat în jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Şi aici cred că trebuie să ne concentrăm atenţia, în perioada care vine, în anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii".

Salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% în iulie 2016 faţă de 2015, faţă de aceeaşi perioadă în 2015 cu o creştere mai mare în sectorul IT, în industria alimentară şi în industria textilă, a mai spus premierul Cioloş.

Domnia sa a mai precizat: "O exacerbare a pensiilor speciale, care ies în afara sistemului contributiv riscă să pună în pericol sistemul de pensii, cu atât mai mult cu cât nu avem o creare şi de locuri de muncă. Şi aici, din acest punct de vedere, aş vrea să subliniez că ne dorim să regândim şi sistemul de asistenţă socială, pentru a reaşeza ponderea majoritară, de la beneficii financiare ce încurajează marginalizarea în societate, prin întreţinere, prin asistenţă socială, spre servicii sociale care să încurajeze incluziunea şi crearea de locuri de muncă. Ideea este, deci, de a folosi instrumentele de asistenţă socială pentru a-i încuraja pe cei care sunt asistaţi social să se integreze în societate şi să se integreze şi în câmpul muncii. Şi aici am trecut prin proiectul de lege care este acum adoptat şi pe care-l pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserţie, pentru a-i încuraja şi pe cei care acum au sprijin social să nu fie în situaţia de a alege între sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la început şi să-i încurajăm să meargă spre câmpul muncii".

În opinia premierului Cioloş, creşterea economică din acest an este bazată atât pe consum, cât şi pe investiţii.

Cioloş a menţionat: "Creşterea puterii de cumpărare, care se repercutează în consum, se regăseşte nu doar în consum, dar şi în investiţiile imobiliare, pentru că în semestrul I al acestui an, numărul de locuinţe în plus care au fost date în folosinţă a crescut cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sigur, aici, vedem un rezultat cumulat şi al programului Prima Casă, dar şi al disponibilităţii financiare existente pe piaţă, prin creşterea veniturilor. Spuneam de rolul investiţiilor în această creştere economică, în primul semestru, investiţiile totale, atât cele private, cât şi cele publice, au crescut cu peste 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi chiar cu peste 10% în trimestrul II al acestui an.

În aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut cu peste 15% şi aş sublinia, în special, creşterile investiţiilor cu infrastructura care, faţă de anul trecut, au crescut cu 22% cheltuielile de capital, pentru primele şase luni ale anului. Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiţii, care includ atât cheltuieli de capital, cât şi programele cu finanţare internă şi externă, au fost de 12,8 miliarde lei - 1,7% din PIB pe primele şapte luni ale anului, deci bani care s-au dus în economie şi care se văd pe teren prin investiţii. Investiţiile străine directe, de asemenea, au crescut în acest prim semestru cu 2,3 miliarde, ceea ce înseamnă o creştere cu peste 25%, aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut".

Exporturile au crescut în acest prim semestru cu 4,2%, a mai spus premierul Dacian Cioloş precizând: "Balanţa comercială este negativă pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind şi disponibilităţile de consum în urma mobilizărilor de finanţare şi prin creşterea veniturilor. Dar, chiar dacă această creştere a exporturilor e doar de 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior faţă de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%".

Creşterea importurilor nu se concentrează cu precădere pe importuri pentru consum, a spus Dacian Cioloş, pentru că 22% din bunurile importate sunt de consum: "Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare şi de capital, deci care se duc şi în investiţii care se dezvoltă, apoi, în România. Pe de altă parte, această creştere masivă a importurilor de bunuri intermediare şi de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm în România producţia acestor bunuri şi avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem în România, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori, pentru întreprinderile care fac investiţii mari în România".

În primele opt luni ale anului 2016, încasările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde lei, a mai spus premierul adăugând că nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde lei faţă de perioada similară a anului trecut.

Datoria publică a României se situează la 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht de 60%, a mai precizat premierul, adăugând: "Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%. Deficitul bugetar după primele şapte luni ale anului este, în continuare, la o valoare redusă de 0,23% din PIB sau 1,73 miliarde lei, dar, sigur, acest deficit va creşte pe măsură ce vor creşte şi cheltuielile şi mai ales cheltuielile cu investiţiile spre sfârşitul acestui an. Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămâne de 2,8% din PIB în cash şi de 2,95%, potrivit metodologiei europene. Deci, de sub 3% nivelul pe care ni l-am asumat şi prin buget. În aceste limite am putut, în acest an, şi datorită creşterii economice şi a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educaţie şi spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor în aceste sectoare".

Guvernul condus de Dacian Cioloş vrea să lanseze un program de mobilitate a forţei de muncă pentru a stimula deplasarea forţei de muncă acolo unde este de lucru.

De asemenea, intenţionează, în următoarele săptămâni, să vină cu un act normativ şi pentru a legifera formarea profesională duală care să stimuleze nu doar reforma sistemului de învăţământ în formare profesională dar şi implicarea sectorului economic în această formare profesională: "În paralel, intenţionăm să venim şi cu anumite facilităţi fiscale pentru acele companii care investesc bani în formarea profesională pentru ca acestea să poată să fie deduse. Dar dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului e important să punem accentul şi pe industrii cu valoare adăugată care creează valoarea adăugată. Şi aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare între dezvoltarea sectorului IT, unde România are un potenţial important şi dezvoltarea sectorului industrial unde din ce în ce mai multe industrii, cum e şi industria automobile, se concentrează şi pe conlucrarea cu sectorul IT pentru a creşte valoarea adăugată. Şi totodată vrem să punem accentul şi pe cercetare- dezvoltare în stimularea dezvoltării industriale, de aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează în cercetare-dezvoltare aplicată".

În ceea ce priveşte investiţiile în sectorul public, premierul a spus că se gândeşte la un sistem parteneriat public-privat în infrastructura spitalicească: "Pregătim pe lângă cele trei spitale regionale şi construcţia unor altor spitale doar pe partea de infrastructură în parteneriat public privat. În acest sens, am mobilizat deja din fondul Juncker un milion de euro pentru asistenţă tehnică care să pregătească aceste proiecte de investiţii pentru anul viitor, chiar dacă până acum, din păcate, investiţiile în infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existenţa unui plan de investiţii, vrem să lăsăm la sfârşitul acestui mandat o abordare coerentă şi cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investiţiilor în infrastructura spitalicească. Totodată, investiţiile în educaţie, în infrastructura din Educaţie rămân pentru noi o prioritate. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală venim cu un proiect care până în 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care în continuare nu au autorizaţii de funcţionare, mai ales în mediul rural, în sistemul de educaţie. Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenţia şi care alături de investiţii este la fel de important pentru predictibilitatea în dezvoltarea economică, e vorba de debirocratizare. Reducerea birocraţiei este din punctul nostru de vedere la fel de importantă ca şi investiţiile pe care le-am realiza în infrastructură, de exemplu".

Premierul Dacian Cioloş nu intenţionează, până la sfârşitul acestui mandat, să crească nicio taxă, niciun impozit, nu vrea să modifice vreo indemnizaţie: "Dimpotrivă, în acest an am redus TVA la 9% pentru lucrările agricole şi pentru imputurile consumate în agricultură şi tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales a micilor producători, a persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate intenţionăm să venim cu modificări în sensul simplificării în Codul Fiscal prin care să propunem un regim TVA special pentru mici agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate în sensul în care aceşti mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocraţie şi documentaţie privind înregistrarea TVA. Deci am găsit o formulă prin care producătorii agricoli persoane fizice şi persoane fizice autorizate, chiar dacă depăşesc 220 de mii de lei de activitate economică să nu fie obligaţi în înregistrarea TVA, pentru că este pe de-o parte o sarcină administrativă în plus, pe de altă parte acest TVA poate să fie colectat pe restul lanţului de la producător în sus".