Afirmaţiile privind scăderea colectării în 2011 sau o subdimensionare a veniturilor în acest an sunt profund greşite, pentru că pleacă de la premisa falsă că toate componentele dintr-un buget merg în linie cu creşterea PIB, a declarat ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi.
"S-a spus că PIB a urcat, dar veniturile s-au diminuat. Complet fals. De fapt, ponderea veniturilor, excluzând agricultura, este în ambii ani de 32,4% din PIB. Cum PIB-ul nominal a fost mai mare în 2011, rezultă că sumele colectate au fost mai mari", a adăugat Drăgoi, citat de Mediafax.
În ceea ce priveşte programul pentru acest an, ministrul Finaanţelor nu poate preciza încă impactul asupra veniturilor bugetare, însă îşi menţine părerea că nu se poate discuta pe evoluţii liniare.
"Construcţia veniturilor bugetare se realizează nominal, componentele din buget au dinamici mai mult sau mai puţin în linie cu cea a creşterii economice, iar un calcul ce ţine exclusiv de ponderea din PIB nu este uzual (...) Veniturile bugetare vor fi ajustate odată cu modificarea cadrului macroeconomic, dar asta nu înseamnă că vor merge în linie cu dinamica nominală a PIB. Este greşit un astfel de mod de calcul", a spus Drăgoi.
Liderul eurodeputaţilor PDL, Theodor Stolojan, a publicat luni un material în care susţine că anul trecut a scăzut gradul de colectare, întrucât ponderea veniturilor s-a limitat la 31,8% din PIB, raportat la valoarea nominală a acestui indicator, mai mare decât estimările iniţiale. În aces-te condiţii, Stolojan atrage atenţia că şi în construcţia bugetară pe 2012 s-ar putea înregistra o scădere a ponderii veniturilor în PIB, a cărui estimare a urcat de la 580 de miliarde lei la 609 miliarde lei.
PIB-ul nominal a fost în 2010 de 522.561 miliarde de lei, iar în 2011 de 578.552 miliarde de lei, creşterea fiind de 10,7%. PIB nominal a fost estimat anul trecut de Comisia Naţională de Prognoză la 548 de miliarde lei în 2011.
Drăgoi insistă că anul trecut, creşterea la venituri fără agricultură este de 10%, iar avansul PIB fără componenta agricultură an la an este de 10,7%.
El a amintit că anul trecut, pe lângă agricultură, la creşterea PIB au contribuit şi stocurile, a căror creştere chiar poate afecta veniturile bugetare, prin diminuarea pro-fiturilor.
În acelaşi timp, ministrul Finanţelor a explicat că impozitele pe venit depind în mod direct de nivelul câştigurilor şi de numărul de salariaţi, şi nu de evoluţia PIB.
O situaţie similară se regăseşte şi la nivelul TVA, care depinde în primul rând de evoluţia consumului şi nu performează în linie cu creşterea economică dacă PIB-ul se bazează într-o mare măsură pe exporturi, de exemplu.
Stolojan a concluzionat că fără o majorare a veniturilor programate pentru acest an, an electoral, statul va fi obligat să continue reformele, să reducă numărul de salariaţi din sectorul public sau să comprime alte cheltuieli pentru a putea aplica reîntregirea salariilor bugetarilor.
"Dacă avem în vedere ponderea prevăzută a veniturilor bugetare în PIB de 33,7%, atunci veniturile bugetului ar trebui să ajungă la 205 miliarde lei. Dar 33,7% înseamnă că, în mod real, angajamentul de luptă împotriva evaziunii fiscale să aibă şi rezultate. Dacă însă această < luptă > nu are rezultate şi rămânem tot la ponderea veniturilor bugetului în PIB din anul 2011, de circa 32%, atunci pentru anul 2012, chiar şi în condiţiile unui PIB de 609 miliarde lei, obţinem tot veniturile prevăzute de 195 miliarde lei. În această situaţie nedorită, evident, resursa pentru reîntregirea salariilor în sectorul bugetar trebuie realizată prin continuarea reformelor şi reducerea numărului de salariaţi din sectorul public sau prin comprimarea altor cheltuieli", adaugă Stolojan.
El insistă că, din acest motiv, Ministerul Finanţelor trebuie să-şi clarifice poziţia cât mai repede faţă de bugetul pe anul 2012.
"Reîntregirea salariilor din sectorul bugetar nu înseamnă nicidecum revenirea şi la puterea de cumpărare a acestora, avută înainte de tăierea cu 25% a veniturilor, datorită inflaţiei din anii respectivi, inclusiv din 2012", mai notează Theodor Stolojan.