DREPT LA REPLICA Finanţele susţin că statul va recupera datoria din Irak

Rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU nr. 687/1991 şi 708/1991 prevedeau ca datoria externă a Irakului să fie reeşalonată conform termenilor standard ai Clubului de la Paris şi ai celor conveniţi cu organismele financiare internaţionale, decizie care s-a menţinut şi după ridicarea sancţiunilor asupra Irakului prin Rezoluţia nr. 1483/22.03.2003 a Consiliului de Securitate ONU.

Clubul de la Paris a fost creat în 1956 şi este un grup informal al guvernelor creditoare din majoritatea statelor indus-trializate. Are în componenţă 19 membri permanenţi, se întruneşte lunar, la Paris cu reprezentanţii guvernelor ţărilor debitoare, în scopul de a conveni restructurarea datoriei acestora; de la constituirea sa şi pînă în prezent a încheiat peste 391 aranjamente de reeşalonare a datoriei externe pentru 80 ţări debitoare însumînd datorii reeşalonate de 471 miliarde dolari SUA.

Membrii Clubului de la Paris care au participat în restructurarea datoriei Irakului au fost Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Republica Coreea, Federaţia Rusă, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi SUA. Observatorii la întîlnire au fost reprezentanţii Guvernului Norvegiei, precum şi cei ai FMI, Băncii Mondiale, Secretariatului UNCTAD, Comisiei Europene şi OECD.

Principiile în baza cărora funcţionează Clubul de la Paris nu sînt obligatorii pentru statele nemembre ale Clubului de la Paris şi, ca urmare, Clubul de la Paris nu a impus Ro-mâniei termenii de reglementare a datoriei Irakului către statul român.

Clubul de la Paris impune, din motive lesne de înţeles, obligativitatea respectării de către ţările debitoare, a căror obligaţii financiare au fost reglementate printr-un acord încheiat cu ţările membre ale Clubului de la Paris, a principiului "tratamentului comparabil". Conform acestui principiu, în cazul de faţă, Republica Irak, în calitate de ţară debitoare, nu va putea accepta, în cadrul negocierilor bilaterale cu alte ţări creditoare, nemembre ale Clubului de la Paris (printre care şi România) termeni de reglementare mai avantajoşi decît cei conveniţi cu ţările creditoare ale Clubului de la Paris.

Acest principiu constituie una dintre problemele pe care le are România (şi alte ţări creditoare, nemembre ale Clubului de la Paris) în reglementarea drepturilor valutare din ţările debitoare, care au încheiat un acord cu ţările membre ale Clubului de la Paris. La acest principiu a făcut referire şi ministrul irakian al finanţelor, la conferinţa de presă care a avut loc la sfîrşitul vizitei de la Ministerul Finanţelor Publice din 13-14 decembrie 2004, menţionînd că potrivit acordului încheiat de Irak cu ţările membre ale Clubului de la Paris, statul irakian nu poate oferi altor ţări creditoare un tratament mai favorabil.

Acceptarea în martie 2005 de către Guvernul României a termenilor de reglementare a datoriei Irakului conveniţi prin semnarea unui acord-cadru între Guvernul irakian şi Clubul de la Paris la 21 noiembrie 2004 a fost determinată de o serie de motivaţii avînd la bază atît necesitatea abordării pragmatice a dorinţei legitime de obţinere a unor termeni de recuperare cît mai avantajoşi statului român, ca alternativă faţă de posibilitatea, în cazul unei negocieri bilaterale, de a realiza termeni de reglementare inferiori celor conveniţi deja precum şi experienţa acumulată pînă în prezent, în cazul altor ţări debitoare statului român, cu menţiunea că aces-tea nu au putut oferi, în cazul negocierilor la nivel guvernamental, condiţii mai avantajoase faţă de cele negociate cu ţările Clubului de la Paris.

Conform termenilor acceptaţi, în varianta în care Irakul va beneficia de o reducere a datoriei de 80% în termeni valorici actualizaţi, România va putea recupera circa 38,5% din creanţele sale din Irak; suma minimă ce va putea fi recuperată este de circa 663 milioane dolari SUA (care include şi dobînzile capitalizate), în cazul în care Irakul beneficiază de trei etape de reducere a datoriei, ultima fiind condiţionată de îndeplinirea unui aranjament stand-by cu FMI şi de o valoare aproape dublă, în cazul în care se vor aplica numai două etape de reducere a datoriei. Rambursarea sumelor datorate României se va efectua în numerar, în dolari SUA.

Prin scrisorile adresate Ministerului Finanţelor Publice atît direct, cît şi prin Ambasada Franţei la Bucureşti, Secretarul General al Clubului de la Paris şi-a reiterat sprijinul pe care-l va acorda României în negocierile bilaterale cu Republica Irak, intenţie concretizată prin negocierile care au demarat deja la Bucureşti la 2 iunie 2005 (în avans faţă de alte ţări creditoare) cu reprezentanţii firmei Houlihan Lokey Howard & Zukin, în calitatea acesteia de negociator oficial numit de Guvernul irakian.

După finalizarea negocierilor, Ministerul Finanţelor Publice va remite un memorandum avînd ca temă aprobarea de către Guvern a proiectului de Acord privind reglementarea datoriei Republicii Irak către statul român.

Firmele Ernst & Young Iraq Debt Reconciliation Office, Cleary, Gottlieb, Steen & Hamilton şi Houlihan Lokey Howard & Zukin sînt reprezentanţii oficiali ai Guvernului irakian, numite de acesta şi nu de Clubul de la Paris.