Dreptul la ingerinţă ecologică

Încă o vară fierbinte şi secetoasă cu alte recorduri de temperatură depăşite. Sigur, nu la noi, ci în alte ţări. Dar acest fapt nu are cum să nu ne afecteze şi pe noi, aici, acum şi în continuare: nu doar moral ori politic, ci chiar supravieţuirea noastră pare periclitată. O hartă satelitară a incendiilor publicată de NASA acum câteva zile arată că nu doar America Latină, ci şi Africa este mis-tuită de incendii. Şi acestea ne afectează viaţa de cu zi cu zi pentru o perioadă indeterminată de timp. Ba chiar incendiile din Africa sunt mult mai numeroase: imaginea colorată publicată de NASA arată un continuum de foc de la Oceanul Indian la cel Atlantic. Diferenţa ar fi că în Africa, spre deosebire de America Latină, nu arde pădurea, ci savana. Dacă efectele pe termen lung asupra mediului ar putea să nu fie la fel de catastrofale ca în cazul Amazoniei, căci "plămânul verde" al Africii nu este încă afectat, efectul asupra încălzirii globale nu poate fi minimizat. În România, unde ecologismul este echivalat cu un fel de "politică corectă", niciodată promovată, dar din principiu respinsă, subiectul pare un fapt divers. Fără să facă parte din temele campaniei electorale de anul acesta, încălzirea globală şi consecinţele ei ne fac deja viaţa din ce în ce mai grea. Dar, nu-i aşa, ce-am putea face? În fond, zonele afectate de incendii din America Latină sau Africa sunt la zece mii de kilometri distanţă!

În vreme ce opinia publică românească rămâne absorbită de aşa zise priorităţi de politică internă, atât de dragi suveraniştilor, astăzi nimic nu mai poate fi doar naţional: nici statul de drept, nici criminalitatea, nici economia, şi cu atât mai puţin mediul. Efectele dezastrului ecologic nu se opresc la frontierele statelor. Oamenii izgoniţi de criza ecologică globală din ţările lor afectate de incendii pot fi opriţi la frontiera Europei, dar norii nu cunosc graniţele. Absurdul naţionalismului apare în întreaga sa enormitate în faţă acestei situaţii. Poate din acest motiv Donald Trump, cel care nu pare să poată înţelege încălzirea globală, a preferat să nu asiste la aceea parte a întâlnirii G7 de la Biarritz.

În urmă cu trei decenii, pe fondul dispariţiei bipolarismului, dreptul la ingerinţă umanitară devenea o practică politică. Sus-ţinătorii dreptului la intervenţie umanitară considerau că este o obligaţie morală să se intervină în zonele în care drepturile omului la viaţă era pus în pericol. Probabil ultima intervenţie spectaculoasă realizată în acest sens a fost cea care a împiedicat în februarie 2011 armata lui Khadaffi să înăbuşe în sânge revolta de la Benghazi. După aceea, era intervenţiei umanitare părea să fi apus.

Acest tip de intervenţie militară care trece dincolo de aşa numita suveranitate naţională se bazează pe Declaraţia universală a drepturilor omului din 1948. În acest sens, o intervenţie umanitară este legitimă doar atunci când este motivată de o încălcare masivă a drepturilor omului şi numai dacă este încadrată de un organism supranaţional, cum este Organizaţia Naţiunilor Unite. Dar acest tip de intervenţie a fost în mare parte compromis de intervenţiile contra-teroriste. Acum însă, când pădurea amazoniană arde şi efectul asupra mediului este catas-trofal, ideea revine sub o altă formă şi cu o altă justificare: dreptul la intervenţie ecologică.

Ceea ce presa a simplificat până la caricatură, conflictul dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel brazilian Jair Bolsanaro privind incendiile din Amazonia, pune, de fapt, în evidenţă urgenţa cu care ar trebui intervenit acum dincolo de aşa zisa suveranitate naţională. Efectul politicii lui Bolsanaro nu este dezastros doar pentru Brazilia, ci pentru întreaga lume. De aceea, proiectul intervenţiei umanitare revine astăzi cu o forţă şi cu o justificare şi mai mare decât acum trei decenii. Suveranitatea naţională nu poate fi o pavăză în spatele căreia drepturile omului să fie încălcate, iar dreptul internaţional poate oferi soluţii pentru a facilita o intervenţie internaţională fără de care viitorul umanităţii este pus în primejdie.