Investiţiile de capital pe care le va efectua Enel în România, pe partea de infrastructură şi reţele, se vor ridica la 630 milioane euro, în următorii patru ani (2016-2018), conform calculelor făcute pe baza datelor prezentate ieri, la Londra, de Livio Gallo, directorul Diviziei Globale de Infrastructură şi Reţele a Grupului Enel. La nivel global, investiţiile grupului Enel pe partea de infrastructură şi reţele vor totaliza 12,6 miliarde euro, cea mai mare parte, 51%, urmând a fi efectuate în Italia.
Anul trecut, 3% din profitul operaţional al diviziei de infrastructură şi distribuţie a Grupului Enel a fost obţinut în România, unde compania are 2,7 milioane utilizatori finali. Cantitatea de energie distribuită s-a ridicat la 14 TWh.
Potrivit lui Gallo, citat de Agerpres, unul dintre obiectivele de baza ale grupului Enel este îmbunătăţirea calităţii serviciilor, anul trecut întreruperile variind între 2.091 minute/an în Argentina şi 39 minute/an în Italia. În România, acestea au fost de 238 minute/an.
"Dacă vorbim despre calitatea serviciilor, strategia noastră este să atingem un grad ridicat de eficienţă în toate ţările unde suntem prezenţi. Momentan, cea mai mare eficienţă se înregistrează în Italia", a spus Gallo, subliniind că se are în vedere digitalizarea tuturor reţelelor de distribuţie.
Decizia de investiţii în România vine la câteva luni după ce compania italiană a anunţat că nu mai vrea să nu mai vândă activele din ţara noastră, întrucât anul trecut a reuşit să îşi reducă gradul de îndatorare.
În luna martie a acestui an, Francesco Starace, directorul general al grupului ENEL, a spus că noua strategie a grupului se concentrează pe optimizarea şi valorificarea activelor care au venituri reglementate şi care asigura un profit stabil şi sigur.
La începutul anului, conducerea ENEL spunea că vânzarea activelor din România şi Slovacia va avea loc în acest an, primind chiar şi oferte în acest sens. Enel anunţase în 2014 că vrea să obţină peste 4 miliarde de euro din vânzarea operaţiunilor din cele două ţări.
În România, unde Enel controlează o treime din piaţa distribuţiei de energie, grupul deţine 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).
Surse din sectorul energetic declarau anul trecut, potrivit Mediafax, că Enel cere 1,7-1,8 miliarde euro pe cele trei distribuţii de energie din România pe care vrea să le vândă, în timp ce evaluările statului indicau un maxim de 1,2-1,3 miliarde de euro, iar dacă grupul italian nu va obţine preţul cerut este posibil să renunţe la vânzare.
Enel a intrat pe piaţa energetică românească în 2005, când a cumpărat de la stat companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, pentru care a plătit, la pachet, 127,4 milioane de euro.
În 2008, Enel a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul şi judeţele Ilfov şi Giurgiu, pentru care a plătit statului 432,9 milioane de euro. Toate cele trei companii au fost privatizate prin vânzarea de acţiuni urmată de majorare de capital din partea cumpărătorului.
Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, iar după o majorare de capital de 425 milioane de euro, grupul italian a ajuns la o participaţie de 64,4%. Ulterior, preţul de vânzare a acţiunilor a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, astfel că suma plătită statului a ajuns la 432,9 milioane de euro.
ENEL se află în proces cu statul român, prin SAPE, o societate desprinsă din Electrica şi care gestionează toate participaţiile minoritare ale statului în fostele filiale de distribuţie şi furnizare privatizate. SAPE reprezintă statul român în procesele internaţionale de la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Paris. Litigiile cu mizele cele mai mari sunt cu ENEL România, potrivit HotNews. În primul caz, partea română solicită daune de peste 800 de milioane de euro şi dobânzi de peste 400 de milioane de euro, acuzând faptul că Enel nu şi-a îndeplinit angajamentele referitoare la investiţii, conform contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud. În al doilea caz, statul român solicită daune de circa 500 milioane de euro, acuzând nerespectarea clauzelor contractuale care prevăd obligaţia ENEL de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud.