După Sibiu

Consiliul european care s-a desfăşurat la Sibiu, pe 9 mai, a fost o reuşită personală pentru preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a punctat, fără drept de apel, demonstrând că este un adevărat politician european. Pe teren propriu, în oraşul pe care l-a condus din 2000 până la alegerea sa ca preşedinte al României, în noiembrie 2014, Klaus Iohannis nu a mai părut stingher, aşa cum se mai întâmplă câteodată la Bucureşti, ci un amfitrion agreabil. Iar această reuşită devine şi mai evidentă dacă o punem în context.

Mai întâi, în context politic intern, în plină campanie pentru alegerile europene şi referendum, preşedintele a avut ocazia unui one man show pe care l-a fructificat cu dezinvoltură. Din punctul de vedere al organizării "artistice", totul a părut bine pus în scenă la Sibiu. Liderii europeni, echipele lor tehnice sau jurnaliştii prezenţi pentru lucrările consiliului au descoperit încântaţi o Românie europeană. Reacţia călduroasă a publicului la fotografia de grup de la ora 13.30 i-a impresionat pe unii dintre liderii prezenţi, cum a fost cazul lui Jean-Claude Juncker. Pe de altă parte, faptul că din partea preşedinţiei rotative a Consiliului UE n-a participat nici un ministru, ci doar un secretar de stat, iar asistenţa tehnică din partea guvernului a fost redusă la maximum, demonstrează cât de mult şi-au dorit liderii majorităţii parlamentare ca această întâlnire să eşueze. Aceiaşi lideri, cu doar câteva zile înainte, făceau paradă de patriotismul lor, când îi cereau preşedintelui să introducă în program şi prim-ministrul. Dar asta e soarta patriotismului de mucava, decorul fals se prăbuşeşte la prima adiere de vânt.

După Sibiu, preşedintele Iohannis poate aborda relaxat campania, căci a reuşit să-şi asigure o poziţie politică europeană pe care ceilalţi lideri politici români, chiar şi cei ce au o experienţă europeană (Dacian Cioloş sau Corina Creţu), nu o pot revendica. Această poziţie este greu de doborât. Doar erori grave de campanie l-ar mai putea coborî pe Klaus Iohannis de pe piedestal. Ceea ce nu înseamnă că automat referendumul va fi validat sau că situaţia electorală va bascula în favoarea pro-europenilor. Strategia prim-ministrului Viorica Dăncilă de a se detaşa de Liviu Dragnea şi campania sa, încercând să neutralizeze mediatic şi politic Consiliul european prin vizite în Transilvania şi diminuarea prezenţei guvernamentale la summit a fost nu doar neinspirată, ci şi contraproductivă. În acelaşi timp, experimentul de campanie de la Iaşi, pus în scenă de consultanţii lui Liviu Dragnea, a reuşit contraperformanţa de a reliefa şi mai mult succesul personal al lui Klaus Iohannis de la Sibiu.

Dacă la nivel european, summit-ul de la Sibiu s-a terminat doar cu un Decalog care pare a fi cel mai mic numitor comun şi nu cu o strategie pe termen mediu pentru relansarea programului, acest lucru nu poate fi reproşat cuiva. Căci iniţial, atunci când preşedintele Comisiei europene, Jean-Claude Juncker, a propus organizarea acestui Consiliu la Sibiu, de Ziua Europei, în 2019, se gândea la el ca la primul mare eveniment european post-Brexit. Cum Brexit-ul s-a amânat pentru o dată necunoscută, noua strategie pentru o Europă unită şi mai integrată nu-şi mai avea locul acum. Va fi însă discutată mai târziu în funcţie de derularea evenimentelor. Până atunci, Decalogul poate părea un pas mic, dar sigur este un pas înainte. Fără să fie un punct de răscruce, Sibiul a fost un succes, mai ales că s-a desfăşurat în plină campanie electorală pentru cele mai complicate alegeri europene care s-au organizat vreodată.

După Sibiu, pentru Klaus Iohannis va fi mai simplu să se prezinte nu doar ca un autentic pro-european, ci ca cineva legitimat de liderii europeni în această poziţie, putând astfel să domine campaniile electorale care urmează. Printr-o tactică simplă, dar bine orchestrată, preşedintele a reuşit să-l aducă pe Liviu Dragnea într-un punct de unde acesta nu se mai poate întoarce: asumarea anti-europenismului. Acum, Liviu Dragnea este nevoit să rişte totul pe cartea anti-europenismului, iar pentru a reuşi, ar trebui să aibă o maşinărie politică care să-l urmeze orbeşte pe linia pe care a trasat-o.

Şi Uniunii Europene îi va fi, după Sibiu, ceva mai simplu să-şi găsească cadenţa. Oricum, nimic nu poate fi definitivat înaintea alegerilor europene din 23-26 mai, dar oricum, faptul că la Sibiu a existat un Consiliu fără asperităţi, fără dispute, un summit "normal", este deja un semnal pozitiv.

Opinia Cititorului ( 9 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.05.2019, 01:08)
Scarba. Produsa de la primele propozitii. Materialele electorale trebuiau marcate ca atare sa nu mai pierdem timpul. Ce mizerie de articol
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.05.2019, 07:01)
  Scînteia trăiește!!!!
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Titircă Inimă Rea în data de 13.05.2019, 18:02)
  Ai fost acolo? La Sibiu? Sau îţi iei informaţia din vomele scoase de Antena 3 şi România TV? Ori din elucrubraţiile paranoide ale lui Liviu Dragnea? Cristian Pîrvulescu a fost la Sibiu, cu prilejul summitului. Aşa că are informaţia direct de la sursă, nu ca tine care preiei ca un papagal ce îţi spun alţii.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.05.2019, 10:28)
Cata reclama la o campanie electorala de 2 bani. Oricum nu il mai votez pe Harr PRESedinte.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Antinu în data de 13.05.2019, 15:27)
  După cuvinte, nu l-ați votat niciodată, după aceleași cuvinte, cui ar putea să-i pese ca nu îl veți vota?
3. fără titlu
(mesaj trimis de 75 lei/kg în data de 13.05.2019, 17:04)
Nici salamul de Sibiu nu mai e ce-a fost... e un brand; mult mai scump, desigur
4. Dupa Sibiu asteptam fapte!
(mesaj trimis de Salomeea în data de 14.05.2019, 02:14)
Dupa Sibiu asteptam fapte! Un institut de cercetara societala european cu sarcina principala sa descopere acel model societal capabil sa creeze coeziune, economica, sociala, teritoriala si spirituala de facto si de jure! Paradoxal politica de coeziune a UE creeaza disparitati nu coeziune! Nu putem crea coeziune atat timp cat principiul competitivitatii troneaza, concurenta creeaza fracturi sociale! Nu putem lasa tineri, comunitati, localitati, orase, regiuni izolate pentru ca nu sunt competitive! Principiul hipercompetitivitatii poate lasa chiar natiuni inafara!
5. legilor belagine in constitutia europeana
(mesaj trimis de Salomeea în data de 14.05.2019, 02:17)
Academia Romana a propus inscrierea legilor belagine in constitutia europeana/ Tratatul de la Lisabona, orice tratat e o constitutie dar si in constitutiile nationale, asa cum a propus Academia.UE este un actor global soft, model pe care toate spatiile economice doresc sa il copieze! De ce credeti ca Papa a ales sa ne viziteze? Romania are un rol spiritul important in agregarea in jurul valorilor si legilor spiritualo-informationale universale , proces inceput prin reconstruirea Catedralei Notre-Dame. Urmatorul mileniu trebuie sa fie spiritual spiritual sau nu !Doar 0,0001 din atom reprezinta materie , restul de 99,9999 la suta reprezinta materie subtila, spirit, asa cum am precizat asta inseamna ca doar 0,00001 suntem diferiti, deci avem identitate nationala sau etnica diferita in rest identitatea este comuna, cosmica.Cu totii avem o identitate cosmica, deoarece suntem creati din aceeasi materie cosmica. Informatia este constiinta universala! Cel care detine informatia detine puterea. Cu totii facem parte din constiinta universala, asadar cu totii detinem puterea! Pentru a avea putere in exterior e necesar sa avem putere in interior! Sa ne cunoastem pe noi insine!!Informatia evolutionista ne ajuta sa creem civilizatia evolutionista planetara, bazata pe doctrina cosmoumanista a pacii!
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de GetBeGet în data de 21.05.2019, 13:44)
  Salomeea, sunteți înger sau ființă pământeană? In orice caz sunteți o lumină în întunericul care se baga in sufletul Tineretului și nu numai.
  Am citit și am răscitit, este o minune că între pământeni sunt persoane că domnia ta.
  Nu sunt un mistic dar credința este vitala pentru orice om. Cu regret observ că dinspre Occident vine asupra noastră un damf de ateism de cea mai proasta speță. Bolșevicii au fost "bambino" pe lângă acești decadenți sau decăzuți occidentali. Bolșevicii erau brutali, badarani, rupeau, dărâmau, erau deadreptul hidoși. In operele lui Lenin nu exista pagina pe care sa nu fie cuvântul "streliaty!" împușcați!
  Dar ăștia occidentalii, vorba Coanei Chiritza, " dar oficeriul", sunt scârboși ca limaxul, parcă sunt făcuți din muci, alunecoși, grețoși, pătrund în creierul tinerilor și îi transformă într-un fel de insecte, ii înstrăinează de părinți și de bunici, de patrie și națiune, ii gelatinizeaza, ii captează și îi face nimicuri. Trăim epoca cea mai productiva de nimicuri. Priviti tinerii care fug de eleganta hainelor, a vorbirii, a manierelor, a spiritului, a gândirii! Mă întristez când îi văd că se îmbracă în moda "ala tomberon" cu zdrențe, mai nou se îmbracă cu hainele pe dos, se poarta jegul și pe trup și pe suflet, fug de cărți că dracul de tămâie, refuza cultura generala, li se aplică educația antimunca și antisocial. Mă gandesc, că dacă le aterizează vreo ideie pe scoarța cerebrală ar muri de singurătate.
  Și asta nu e numai la noi, este peste toată Europa occidentala, acolo unde se vând catedrale la musulmani că sa le facă geamii, unde se incediaza bisericile. Ce sa așteptăm de la aceasta lume? Dezastrul! Studenții români ce vin de acolo cu studii mai mult sau mai puțin aproximative dar cu creierul spălat și întorși împotriva propriului popor, corporatiști convinși și otrăviți de neo marxism și de troskism nu își găsesc locul intre absolvenții din tara, se duc înapoi că sa devina frunze în vânt sau șoferi de taxi. Am întâlnit șofer de taxi chiar cu masterat la Oxford. Nu e de crezut dar realitatea urla și nu vrea nimeni să o audă.