Echilibrarea pieţei de energie: impactul preţurilor volatile asupra facturilor

Publicarea de către Transelectrica a preţurilor privind piaţa de echilibrare din energie a nemulţumit furnizorii de electricitate, care s-au trezit că, deşi vând un megawatt(MW) cu 400 lei, trebuie să plătească pentru echilibrare un preţ de 1.890 lei/MW. Printre operatorii nemulţumiţi se numără şi Cooperativa Europeană de Energie Electrică şi Gaze Naturale - Roenergie, al cărei cofondator, Daniel Burduhos, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Noi avem un preţ mediu plătit pentru un megawwat (MW) luat de la echilibrare de 1.890 lei, în condiţiile în care pentru ce am livrat primim aproximativ 280 lei/MW. Mi se pare aberantă situaţia actuală din piaţa din energie. Lucrurile au luat-o razna, în ciuda semnalelor de alarmă trase încă de la începutul sezonului estival. În factura consumatorului final, preţul e calculat la 400 lei/MW, în timp ce noi, ca furnizori, am cumpărat un MW cu aproape 1.900 lei. Practic, suportăm o diferenţă de preţ de peste patru ori mai mare".

Domnia sa afirmă că situaţia din piaţa de echilibrare "a fost cu siguranţă gândită de companiile care fac cei mai mulţi bani din vânzarea energiei pe echilibrare, dintre care majoritatea sunt companii de stat din domeniul energiei".

Daniel Burduhos a precizat: "Pe anumite intervale orare, companiile respective nu pun energie la vânzare, dar o pun în momentul în care solicită Transelectrica şi astfel producţia lor apare la echilibrare la preţuri astronomice. Şi astfel companiile respective fac profit într-o oră, cât nu fac în celelalte 23 de ore ale zilei. Dacă vă uitaţi pe preţul PZU sunt enorm de multe zile în care seara, în intervalul orar 20-21, preţul de vânzare este de 1.800 lei, 1.900 lei, 2.500 lei sau chiar 3.000 lei/MW. În urmă cu două-trei săptămâni a fost şi 5.000 lei/MW. Se face intenţionat o gaură în sistem, pe care apoi vin să o acopere companiile respective".

• Pierderi medii de 10% pentru furnizorii din energie

Reprezentantul cooperativei Roenergie ne-a spus că, în medie, preţul de vânzare către client se ridică la 400 lei/MW, dar în piaţa de echilibrare preţul mediu este de 500 lei/MW, pierdere înregistrată constant de-a lungul acestui an.

Domnul Burduhos a menţionat: "Avem o pierdere medie pe preţul megawattului de 10%. Guvernul a venit şi a plafonat, dar nu a dat niciun ban la plafonare, nici măcar o sumă. Nu să le achite, ci să aprobe restituirea diferenţelor de preţ între vânzare şi piaţa de echilibrare. Statul încasează pe de o parte din piaţa de echilibrare, dar nu dă nimic înapoi furnizorilor. Doar o cotă foarte mică din dezechilibre poate fi decontată din preţ şi plătită de Ministerul Energiei. În aceste condiţii, vom mai acoperi pierderile atât timp cât cei 50 de membri ai cooperativei noastre vor mai dori să subvenţioneze propria asociere. Sunt două cooperative constituite pe criterii europene în domeniul energiei în România şi amândouă se confruntă cu aceeaşi problemă privind preţurile din piaţa de echilibrare". El a arătat că, vinerea trecut,ă Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a afirmat că lista publicată de Transelectrica conţine o eroare informatică privind preţurile de echilibrare, dar cu toate acestea luni a apărut noua listă cu preţuri la fel de mari, care au fost contestate de unele părţi responsabile cu echilibrarea, în timp ce altele au solicitat explicaţii privind modul de calcul al acestor tarife.

Daniel Burduhos a precizat: "Din punctul nostru de vedere, cifrele sunt astronomice. Producătorii, care beneficiază de un preţ foarte mare, pentru că şi ei provoacă dezechilibre în reţea, că nu ai cum să programezi fotovoltaicul, nici măcar hidro la centimă, sunt şi ei afectaţi. Fac un preţ foarte bun pe energie, dar pierd pe urmă în dezechilibru".

Reprezentantul cooperativei Roenergie a tras un semnal de avertizare: "În martie 2025, dacă nu va urma o nouă plafonare, va fi destul de greu pentru consumatori, deoarece furnizorii vor include în preţul final dezechilibrele şi pierderea din ultimii ani. Dacă statul nu va interveni să mai facă o mică plafonare, atunci mă aştept ca din aprilie 2025, preţul final să fie dublu pentru consumatorii din energie. Soluţia ar fi reducerea pragului de penalizare la maximum 20% pentru energia pe care o produci în surplus faţă de ce ai transmis că furnizezi în reţea. Adică până la acest procent de surplus să nu mai fie penalizată nicio companie. La aceasta ar trebui adăugat un preţ plafonat la dezechilibre, să zicem 100 euro/MW pe dezechilibru. Şi atunci nu ar mai exista specula de acum de a provoca dezechilibre şi toată lumea s-ar linişti, pentru că nu s-ar mai face bani din această piaţă de echilibrare. Sper să ia cineva măsuri, pentru că altfel vom ajunge în situaţia ca în cursul anului viitor să închidem cele două cooperative din energie".

Domnia sa ne-a mai spus că, surprinzător, în această lună, niciun producător de energie, nici măcar companiile de stat, nu au mai virat vreun MW prin sistemul MACE, unde participarea este voluntară şi preţul este plafonat la 400 lei/MW. În aceste condiţii, potrivit domnului Burduhos, furnizorii sunt nevoiţi să achiziţioneze energie la preţuri mult mai mari, ceea ce le va adânci pierderile contabilizate.

• Preţuri mai mari din aprilie 2025 pentru utilizatorii finali cu cel mai mic preţ plafonat la energie

Situaţia de mai sus ne-a fost confirmată şi de Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care deşi afirmă că preţurile nu mai sunt atât de mari precum cele din lunile mai şi iunie, furnizorii înregistrează în continuare pierderi cuprinse între 10 şi 15%.

Laurenţiu Urluescu ne-a spus: "Lucrurile nu sunt chiar atât de grave. Vineri au fost primite tarifele, dar au fost sesizate câteva erori la calcule şi de aceea s-a cerut la Transelectrica verificarea acestora şi sperăm că vom avea rapid un feedback. La cum arată preţurile de echilibrare pe luna iulie, nu mai sunt aşa de mari ca în lunile mari şi iunie. Lucrurile nu mai sunt aşa de groaznice, dar oricum este deranjant pentru noi, iar legiuitorul şi reglementatorul au limitat la 5% costurile cu dezechilibrele care sunt recunoscute, deşi sunt nişte costuri care nu ţin de furnizori. Din cauza creşterii preţurilor din piaţa de echilibrare acum depăşim cu mult acest procent, iar asta înseamnă o pierdere de 10-15% pentru noi. Pierderea o înregistrăm noi, pentru că aceste costuri nu ne sunt recunoscute, dar din martie 2025 vor ajunge în preţul final suportat de consumatori odată cu ridicarea plafonării şi compensării".

Preşedintele AFEER a precizat însă că speră ca, până în martie 2025, autorităţile să accepte la decontare costurile suplimentare, deoarece nivelul preţurilor din piaţa de echilibrare este cu totul altul faţă de cel din anul 2022 când s-a stabilit ca numai 5% din aceste costuri să fie recunoscute.

Laurenţiu Urluescu a arătat: "Dacă la momentul respectiv ne încadram în acest plafon, mai mult eram chiar sub el, acum suntem foarte mult peste acesta. În aceste condiţii, după expirarea plafonării şi compensării preţurilor din energie, posibilitatea ca utilizatorii finali să plătească un preţ mai mare este reală în privinţa consumatorilor care plătesc facturile la preţul plafonat de 0,68 lei/kw. Plafonul de 0,68 lei/kw nu este sustenabil în acest moment, deoarece taxele şi tarifele care nu au nicio legătură cu energia se ridică la valoarea de 0,62-0,63 lei/kw. Sunt taxe pe care noi le colectăm ca să le dăm mai departe. Consumatorii care au plafonul de 0.68 lei/kw vor avea facturi mai mari, dar nu cred că se va ajunge la un preţ dublu pe kilowatt faţă de cel plătit acum. Majorarea va va fi de 10-20 lei la factură, în funcţie de consumul fiecăruia".

Domnia sa a mai spus că autorităţile lucrează la un plan de ajutorare a consumatorului vulnerabil, astfel încât cel care are nevoie reală de ajutor să primească acest sprijin dedicat. Reprezentantul AFEER a concluzionat spunând că, potrivit informaţiilor pe care le deţine, în urma planului întocmit de autorităţi, nu vor mai beneficia de plafonul de 0,68lei/kw utilizatorii finali care au case de vacanţă unde consumă sub 100 kilowaţi lunar, deoarece aceştia nu pot fi consideraţi consumatori vulnerabili.