Economiile ţărilor dezvoltate sunt "consumate" de firmele zombi

Dobânzile scăzute, uneori negative, promovate de băncile centrale de la declanşarea crizei finan­ciare globale, au avut ca rezultat submina­rea structurii economice din ţările dezvoltate, prin alocarea defectuoasă a resurselor şi reducerea productivităţii.

Această concluzie apare într-un studiu din cadrul ultimului raport trimestrial de la BIS (Bank for International Settlements), care analizează cauzele şi consecinţele creşterii numărului firmelor zombi, acei "morţi vii" care nu îşi pot acoperi costurile de finanţare din profit pentru perioade lungi de timp.

În conferinţa de presă de la prezentarea raportului, Claudio Borio, economistul şef al instituţiei, a amintit turbulenţele de pe pieţele emergente şi a declarat că "situaţia de pe pieţele financiare este fragilă", deoarece "datoriile sunt prea mari". Borio a subliniat ironia situaţiei: "datoriile prea mari au condus la criză, iar acum avem datorii şi mai mari".

Cum s-a ajuns aici este evident. Pornirea tiparniţelor de către marile bănci centrale a forţat reducerea dobânzilor nu doar în ţările dezvoltate, ci şi în economiile emergente, fenomen care a stopat corecţia necesară şi reluarea creşterii economice de pe alte baze.

Acesta este mediul în care s-au înmulţit firmele zombi. Cei doi autori, Ryan Banerjee şi Boris Hofmann, au analizat o bază de date care include 32.000 de companii din 14 ţări dezvoltate şi au observat că numărul firmelor zombi au crescut puternic începând de la sfârşitul anilor "80 (vezi graficul).

Ponderea acestora în numărul total al companiilor analizate a crescut de la 4%, la mijlocul anilor "90, până la 12,5% în 2016, în timp ce probabilitatea companiilor de a rămâne în starea "zombi", după ce au trecut "pragul", a crescut de la circa 55% până la 85%.

Autorii consideră că există o legătură directă între creşterea numărului firmelor care nu îşi pot acoperi costurile de finanţare din profit şi relaxarea condiţiilor financiare, manifestată mai ales prin reducerea dobânzilor de către băncile centrale.

Menţinerea artificială în viaţă a firmelor zombi are efecte deosebit de negative la nivelul economiilor naţionale, în condiţiile în care productivitatea lor este scăzută şi intră în competiţie directă cu firmele sănătoase din punct de vedere al atragerii investiţiilor şi forţei de muncă.

Cei doi autori citează mai multe lucrări conform cărora "o cauză principală a creşterii numărului firmelor zombi este refinanţarea permanentă a creditelor acordate de bănci fragile, care evită să accepte pierderile generate de o eventuală dispariţie a acestor firme".

Într-un studiu din 2017, "The Walking Dead? Zombie Firms and Productivity Performance in OECD Countries", citat în raportul BIS, autorii mai arată că, pe lângă problemele create firmelor sănătoase deja existente, "firmele zombi creează bariere de intrare pe piaţă pentru firmele noi şi le împiedică dezvoltarea ulterioară".

O altă analiză, "Whatever it takes: The Real Effects of Unconventional Monetary Policy", arată că promisiunea lui Mario Draghi din vara anului 2012, conform căreia "BCE va face totul pentru salvarea euro", a avut efecte deosebit de negative pentru mediul economic din zona euro.

În opinia autorilor, "recapitalizarea băncilor nu a avut un efect direct asupra creşterii economice", deoarece "o mare parte a creditelor noi a fost direcţionată către firme de calitate scăzută, care aveau deja relaţii de creditare cu instituţiile financiare". Rezultatul a fost "lipsa oricărui impact pozitiv asupra economiei reale în ceea ce priveşte angajarea forţei de muncă sau a investiţiilor".

Problema firmelor zombi este deosebit de acută şi la noi. Oficialii BNR au tras semnale de alarmă în ultimul an, inclusiv în rapoartele privind stabilitatea financiară, cu privire la numărul mare al firmelor subcapitalizate sau care au capitaluri negative. Din păcate, măsurile administrative propuse nu pot avea efectele dorite, deoarece şi în România firmele zombi sunt tot rezultatul combinaţiei toxice între politica monetară ultrarelaxată a Băncii Naţionale şi politica fiscală incoerentă, o combinaţie care se perpetuează de zeci de ani.

Acest "edificiu" fragil, atât la nivelul economiilor dezvoltate, cât şi al celor emergente, este ameninţat acum de "normalizarea" politicii monetare, tendinţă susţinută de Federal Reserve.

Andy Xie, fostul economist-şef pentru Asia al băncii de investiţii Morgan Stanley, a scris recent în cotidianul South China Morning Post că "atât Statele Unite, cât şi China şi-au construit economiile prin financializare, ignorând problemele cetăţenilor", iar aceasta a condus la creşterea puternică a dezechilibrelor, care nu mai pot fi menţinute la nesfârşit.

Catalizatorul pentru declanşarea procesului de corectare a acestor dezechilibre va fi războiul comercial dintre SUA şi China, după cum susţine Xie, în condiţiile în care "speculaţiile financiare şi corupţia au ajuns să reprezinte normalitatea la nivel global", iar "noi trăim într-o lume în care avuţia este rezultatul furtului".

În opinia economistului chinez, "cu cât mai repede se sfârşeşte această lume, cu atât va fi mai bine", chiar dacă "oamenii vor fi cuprinşi de disperare în faţa haosului", deoarece "va apărea o lume mai bună".

Să fie aceasta doar o speranţă irealizabilă? Se poate, însă alternativa este teribilă.

Pentru Andy Xie, "resetarea" fundamentală a sistemului economic actual, o iluzie susţinută doar de politicile iresponsabile ale băncilor centrale, va conduce la reluarea procesului natural de creştere a eficienţei prin competiţie, iar "în final, atât Statele Unite, cât şi China pot deveni ţări mai bune".

Oare noi vom fi pregătiţi vreodată să ne adaptăm vremurilor care vor veni?