Eficientizarea industriei de apărare - prioritate a Ministerului Economiei

Eficientizarea industriei naţionale de apărare, în contextul actualului război care se desfăşoară în Ucraina, reprezintă o prioritate a actualei guvernări, a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei, la finalul săptămânii trecute, după ce a vizitat cele două unităţi de producţie din Cugir, Fabrica de Armanent şi Uzina Mecanică.

"Pentru a fi sau a rămâne competitivi pe piaţă, este nevoie de cercetare-dezvoltare, de produse inovative, de investiţii în echipamente şi în condiţiile de lucru ale angajaţilor, de reducerea numărului de personal alocat pentru fiecare proiect. (...) Acestea sunt lucrurile pe care Ministerul Economiei doreşte să le facă. Eu sunt ministru de patru luni, dar miniştrii anteriori nu au avut nici măcar dorinţa de a vedea ce înseamnă investiţii în industria de apărare. Dacă vă aduceţi aminte, în urmă cu ceva timp unul dintre miniştrii Economiei spunea că vrea să privatizeze sau să închidă fabricile din industria de apărare, lucru cu care eu nu sunt de acord. Din cele 200 milioane lei care au fost alocate anul acesta şi din cele 200 milioane lei care nu au fost cheltuite în anii anteriori, vom stabili ce investiţii trebuie făcute pentru a deveni competitivi", a afirmat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a mai susţinut că reprezentanţii ministerului de resort au discuţii tehnice cu cei ai Ministerul Apărării Naţionale, astfel încât pe termen lung companiile din industria de profil să asimileze produse noi, pe care să le ofere MApN şi să asigure locurile de muncă. "De exemplu, am văzut la Cugir un prototip de armă de asalt tip NATO pe care o putem propune MApN şi, odată demarată producţia, vom asigura locurile de muncă respective. Vom promova un astfel de proiect pentru a-l finaliza şi pentru a avea comenzi legate de el. Fabrica de arme din Cugir îşi va asuma costurile şi etapele pentru finalizarea produsului respectiv şi pentru a veni cu el la Ministerul Apărării Naţionale unde va intra într-o procedură de testare. După testarea şi omologarea prototipului respectiv de către MApN putem să venim cu investiţii. Nu putem să producem acea armă cu echipamentele pe care le are în acest moment Fabrica de Arme din Cugir; venim cu investiţiile şi abia apoi putem să trecem la producţia de serie. Este logic că trebuie să revitalizăm proiectul privind arma de asalt care a demarat la Cugir în 2011, pentru că realizarea acestuia poate asigura locurile de muncă, poate atrage personal tânăr în industrie, poate aduce plusvaloare în compania respectivă. Implementarea unui prototip se face în baza unui program investiţional care se derulează câţiva ani. De aceea Ministerul Economiei şi MApN au venit cu un ordin comun pentru crearea unor echipe tehnice care să stabilească proiectele comune care vor fi implementate în companiile din industria de apărare. Ministerul Economiei îşi va asuma pachetul investiţional şi după aceea vom veni cu produsele româneşti pentru MApN şi pentru alţi beneficiari", a spus Florin Spătaru.

El s-a referit şi necesitatea implementării guvernării corporative, ca singura soluţie viabilă pentru redresarea companiilor de stat din industria de apărare.

"Au fost câteva modificări pe care le-am făcut în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. În ceea ce priveşte consiliile de administraţie ale companiilor din industria de apărare, am semnat ordinul de ministru prin care aceste consilii şi conducerile aferente vor intra în proces de selecţie conform OUG 109/2011. Până acum au fost pe contracte de muncă, pe mandate temporare de câte patru luni şi două luni. Când am venit în fruntea Ministerului Economiei nu am făcut declaraţii despre implementare guvernanţei corporative, pentru că doresc implementarea efectivă a acestei proceduri în toate companiile cu capital de stat, nu doar în cele din industria de apărare. România îşi doreşte să intre în OCDE, iar pentru acest lucru componenta guvernanţă corporativă este unul dintre obiectivele pe care trebuie să le îndeplinim şi Ministerul Economiei va face toate demersurile pentru a îndeplini obiectivele de ţară aşa cum ni le-am asumat", a spus ministrul Economiei.

Florin Spătaru a vorbit şi despre viitoarea politică salarială din industria de apărare.

"Investiţiile şi asigurarea unor condiţii bune de muncă vor duce şi la creşteri salariale, dar aceste lucruri nu se pot întâmpla peste noapte şi am nevoie şi de sprijinul liderilor de sindicat în acest sens, al dezvoltării industriei de apărare. (...) Prin măsurile pe care le vom lua în continuare vrem să aducem salariile în companiile de stat din industria de apărare la un nivel acceptabil astfel încât să avem şi un grad de competitivitate. Am tăiat din sporurile care nu au legătură cu ce fac acolo directorii companiilor de stat din industria de apărare. De exemplu, am văzut că există un spor de stres de 5% pentru directorii acestor companii. Dacă ministrul Economiei nu are un spor de stres la salariu, nu văd de ce un director din industria de apărare trebuie să aibă acest spor salarial. Mai mult, am refuzat orice creştere a indemnizaţiei pentru directori, dar am aprobat majorări salariale pentru angajaţii cu venituri mici", a precizat ministrul Economiei.

El a arătat că viitoarea strategie naţională în acest sector economic trebuie să se bazeze pe propunerile companiilor din industria de apărare.

"I-am întrebat pe directorii companiilor din industria de apărare ce viziune au până în anul 2030 pentru dezvoltarea unităţilor de producţie şi a păstrării locurilor de muncă. Nu mi-a prezentat niciunul, pe loc, o astfel de viziune, în schimb mi-au promis că vor veni cu o strategie pentru fiecare companie, care să fie inclusă în Strategia Naţională a industriei de apărare; mi se pare normal ca acest document să fie întocmit la nivel naţional pe baza propunerilor agenţilor economici din acest domeniu", a concluzionat ministrul Florin Spătaru.