EMIL STAVREV, FMI: "FMI vrea impulsionarea creditării în zona euro"

• "Creşterea protecţionismului şi riscurile geopolitice pot afecta creşterea economică în Europa"

Creşterea PIB real în Europa este estimată la 2,4%, în 2017, de la 1,7%, în 2016, înainte să scadă la 2,1 % în 2018, potrivit raportului FMI "Regional Economic Outlook: Europe Hitting Its Stride", reprezentând revizuiri în creştere de 0,5 şi 0,2 puncte procentuale pentru 2017 şi 2018 faţă de raportul din aprilie.

Revenirea din Europa se transmite în restul lumii, contribuind la creşterea globală, conform raportului citat, care arată că riscurile par să fie mai echilibrate pe termen scurt, dar prezintă încă dezavantaje pe termen mediu.

Sustenabilitatea revenirii rămâne sub semnul întrebării, pe termen lung, trendurile demografice adverse şi productivitatea redusă punând probleme creşterii, apreciază FMI.

Emil Stavrev, director adjunct al Departamentului European al FMI, responsabil cu economiile emergente, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu referitor la concluziile raportului.

Reporter: Care sunt principalele concluzii ale raportului FMI "Regional Economic Outlook: Europe Hitting Its Stride"?

Emil Stavrev: Titlul raportului reflectă foarte bine concluzia noastră. De ceva vreme, FMI nu a făcut decât să revizuiască în jos estimările de creştere economică. Acum este prima dată când revizuim creşterea în sus pentru Europa. Raportul spune clar: creşterea se întăreşte.

În linie cu această perspectivă îmbunătăţită, vedem de asemenea că riscurile sunt mai echilibrate, dar rămân un dezavantaj, pe termen mediu.

O componentă importantă pentru factorii de decizie politică este că există şi provocări. Aceştia ar trebui să folosească zilele însorite, pentru a repara acoperişul. Asta înseamnă că factorii de decizie trebuie să folosească această revenire pentru a impulsiona creşterea potenţială.

Reporter: Consideraţi că această creştere este sustenabilă, având în vedere întârzierile masive în implementarea reformelor structurale, în Zona Euro?

Emil Stavrev: 2017 este primul an în care vedem creştere economică pozitivă în toate ţările europene. Acest lucru nu s-a mai întâmplat de câţiva ani. În multe ţări, cum este şi România, performanţa economică a surprins în mod plăcut. Dacă ne uităm la indicatorii pe termen scurt, precum sporirea puterii de cumpărare, comenzile noi, toate acestea sugerează că trendul va continua.

Creşterea economică a fost acompaniată de majorarea investiţiilor în multe ţări, nu în toate. Nu este cazul României, aici este altă poveste. În multe din ţările care au aderat mai recent la Uniunea Europeană absorbţia fondurilor europene a impulsionat investiţiile, ceea ce înseamnă mai multe locuri de muncă.

Reporter: Care sunt factorii care ar putea influenţa negativ creşterea economică?

Emil Stavrev: Creşterea economică este mai puternică şi se răspândeşte, dar există şi riscuri.

De exemplu, creşterea economică în lume ar putea fi mai mare, ceea ce ar însemna mai mult comerţ, mai multă încredere, ceea ce ar însemna majorarea investiţiilor şi ar duce la mai multă creştere în Europa.

Pe termen mediu, vedem riscurile ca pe un dezavantaj. Creşterea protecţionismului şi riscurile geopolitice pot afecta creşterea economică, întrucât regiunea este integrată în canalele de comerţ şi lanţul financiar global.

Un alt risc este evoluţia pieţelor financiare. Avem un context de căutare prelungită de randamente pe pieţele financiare, iar sensibilitatea pieţelor financiare la şocuri şi inversarea trendului în investiţii şi cerere ar putea afecta creşterea.

Raportul mai arată o mărire puternică a salariiilor în regiune în ultimul an, care poate duce la o inflaţie mai mare, afectând competitivitatea regiunii. Nu asta îşi doreşte regiunea să se întâmple.

Încă un risc potenţial sunt discuţiile despre BREXIT.

Reporter: Sunt îngrijorările legate de acest subiect la fel de mari precum în momentul votului la referendum?

Emil Stavrev: Îngrijorările sunt de o natură diferită. În timpul votului pentru Brexit, existau incertitudini privind direcţia de urmat. Acum incertitudinile sunt legate de deal-ul pe care Marea Britanie îl va negocia cu Uniunea Europeană, de ce se va întâmpla cu sectorul financiar, cu acordurile de comerţ. De obicei, când există incertitudini, oamenii investesc mai puţin, au o dorinţă mai redusă să se angajeze în proiecte pe termen lung.

Reporter: Vă aşteptaţi la reluarea creditării? Pe ce vă bazaţi, având în vedere nivelul ridicat de credite neperformante din Zona Euro şi faptul că Parlamentul European şi Comisia Europeană au criticat măsurile propuse de Banca Centrală Europeană pentru majorarea provizioanelor pentru neperformante?

Emil Stavrev: Se reia şi creditarea, dar în continuare lipseşte cererea locală. Pentru a spori creditarea, este nevoie ca băncile să îşi cureţe în continuare bilanţurile. A avut loc o reducere a creditelor neperformante, dar este nevoie ca acest proces să continue. Din acest punct de vedere, propunerile BCE de management al creditelor neperformante şi referitoare la creşterea provizioanelor sunt paşi foarte buni.

Noi, ca instituţie, susţinem propunerile BCE. E important să creăm spaţiu pentru creditare, este important ca împrumuturile să devină mai disponibile. Băncile trebuie să îşi repare bilanţurile.

Reporter: Cum este creşterea economică din Europa afectată de îmbătrânirea populaţiei?

Emil Stavrev: Îmbătrânirea populaţiei este o problemă pentru Europa, chiar şi pentru Europa de Est. Unele analize arată că Europa de Est a îmbătrânit înainte să devină bogată. Este important acest aspect, creşterea potenţială din regiune a scăzut, după criza financiară globală, iar acest lucru a fost cauzat de scăderea investiţiilor, dar şi a productivităţii.

Îmbătrânirea pune presiune pe creşterea potenţială, care asigură creşterea sustenabilă pe termen lung a economiei. Îmbătrânirea populaţiei înseamnă că ai mai puţini oameni care să muncească, adică sunt mai mulţi cei pentru care trebuie să existe asigurări de pensie şi de sănătate.

Reporter: Care sunt provocările pentru creşterea economică în Europa?

Emil Stavrev: Am vorbit despre riscuri. O provocare pe care aş vrea să o subliniez este o posibilă scădere a potenţialului de creştere. Accelerarea convergenţei este cea mai mare provocare. De ce? Regiunea a făcut reforme semnificative de la trecerea la statutul de economie de piaţă. Dar câştigurile din aceste reforme s-au epuizat. De aceea, propunem, în raport, reformarea sistemelor judiciare din Sud-Est-ul Europei. Aceste ţări au nevoie de reforme noi, de generaţia a doua, care includ întărirea instituţiilor, iar instituţiile judiciare sunt componenta cheie.

Pe termen lung, instituţiile puternice oferă oportunităţi similare şi susţin creşterea potenţială.

Reporter: Cum vedeţi răspândirea monedelor virtuale, în special Bitcoin, în ceea ce priveşte impactul asupra performanţei economice în Europa şi asupra sistemului bancar?

Emil Stavrev: Monedele virtuale reprezintă un sector care creşte foarte repede. Deocamdată, acestea pun puţine probleme monedelor clasice - banii Fiat - şi băncilor. Sunt prea volatile, prea riscante şi din cauza tehnologiei din spatele lor nu este foarte uşor să fie scalate, aşa cum băncile centrale au mecanisme să impulsioneze baza monetară.

Acestea sunt şi prea opace pentru reglementatori şi pot fi atacate cibernetic.

Totuşi, în timp, tehnologia se îmbunătăţeşte, pot fi rezolvate problemele tehnologice. Nu demult analiştii se întrebau dacă computerele personale pot fi folosite în masă. S-a dovedit că temerea lor nu a avut bază reală. Cu avansul tehnologic, monedele virtuale pot să pună presiune pe sistemul financiar. Nu ar fi înţelept să ignorăm monedele virtuale.

Reporter: Uniunea Europeană plănuieşte o uniune a pieţelor de capital. Vedeţi ca pe viitor piaţa de capital să preia tot mai mult din rolul băncilor în finanţarea economiei?

Emil Stavrev: În primul rând, factorii de decizie din Europa trebuie să se folosească de acest moment prielnic, ca să accelereze reformele, pentru a întări arhitectura Uniunii Europene. Asta ar însemna finalizarea uniunii bancare, construirea uniunii pieţelor de capital şi crearea unor capacităţi fiscale comune.

Europa are pieţe de capital mai puţin avansate decât alte ţări cu niveluri de dezvoltare similare. Construirea uniunii pieţelor de capital va fi benefică. În primul rând, va crea mai multe oportunităţi de finanţare, ceea ce înseamnă mai multe investiţii. De asemenea, va însemna o diversificare a riscului.

Reporter: Unii analişti susţin că programul de relaxare cantitativă al BCE nu a făcut decât să amâne criza. Cum comentaţi?

Emil Stavrev: Programul de relaxare cantitativă al BCE a avut un rol pozitiv în revenirea din criză.

Să amintim ce s-a întâmplat imediat după criza financiară globală. Multe ţări, nu doar din Europa, au fost în recesiune. Numai puţine ţări emergente, precum China, nu au intrat în recesiune. Atunci, pieţele financiare au îngheţat. Astfel, BCE şi alte bănci centrale au oferit o soluţie. Mai întâi BCE a redus dobânda, ajungând în teritoriu negativ, apoi a început programul de relaxare cantitativă care a oferit susţinere semnificativă revenirii din criză. Rezultatele se văd. Se înregistrează 18 trimestre consecutive de creştere.

Reporter: Vă mulţumesc!