Ene Dinga: Modalităţile de informare a populaţiei cu privire la aderare trebuie regîndite

• După semnarea Tratatului de aderare, ţara noastră va putea să ia parte la procesul de luare a deciziilor UE, precizează negociatorul-şef Leonard Orban

Noul ministru al integrării europene, Ene Dinga, consideră că este necesar ca modalităţile de informare a populaţiei cu privire la avantajele şi riscurile aderării la UE să fie regîndite, pentru că multe dintre acestea nu au impactul scontat. "Este importantă imaginaţia instituţională", a declarat domnia sa ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, exemplificînd că în mediul rural trebuie folosite alte mijloace de propagandă decît la oraş, pentru ca mesajele să nu fie ignorate de cetăţeni. Minis-trul a făcut referire la priorităţile instituţiei pe care o conduce, în perioada următoare. Potrivit spuselor sale, ţara noastră trebuie să adere la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, "paşaportul pentru integrare fiind deja completat". Domnia sa a precizat: "O ţintă aşa de ambiţioasă şi de o importanţă cu adevărat istorică pentru România - aderarea la UE, nu poate fi realizată cu succes deplin şi în condiţii ireversibile şi durabile decît cu un sprijin social durabil. Acceptabilitatea şi sprijinul social sînt şi rezultatul informării în mod transparent, cinstit şi profesionist a populaţiei, a mediului de afaceri şi a tuturor sectoarelor socio-profesionale interesate, în legătură cu toate costurile, beneficiile, secvenţele şi calendarului aces-tui proces foarte delicat".

Ene Dinga a subliniat că Uniunea Europeană nu este interesată de îndeplinirea punctuală, la un moment dat, a unor condiţii şi angajamente listate, ci de efectele de modernizare pe care le-ar putea produce aces-tea, în ţara noastră. Principala prioritate a MIE, susţine minis-trul integrării, este monitorizarea şi semnalarea către factorii de decizie a modului în care sînt materializate angajamentele asumate, în vederea respectării termenului de aderare. Această activitate priveşte mai multe aspecte: calendarul, calitatea îndeplinirii promisiunilor, ireversibilitatea proceselor implementate pentru respectarea acestor angajamente şi suportul social al integrării.

Reprezentantul Executivului a afirmat că există şi o prioritate legată de perioada premergătoa-re semnării Tratatului de aderare (la sfîrşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai). Pentru ca acest termen să nu fie încălcat, Ene Dinga consideră că accentul va trebui pus pe monitorizare şi asigurare a îndeplinirii celor 11 condiţii - patru pentru capitolul Concurenţă şi şapte pentru capitolul Justiţie şi Afaceri Interne. În cazul în care cele 11 angajamente nu vor fi materializate, integrarea ţării noas-tre ar putea fi amînată pentru 2008. Reprezentantul MIE a precizat că există trei direcţii importante, considerate priorităţi curente. În primul rînd este vorba de parcurgerea în termenele stabilite a paşilor intermediari pentru semnarea Tratatului de aderare (finalizarea elaborării textului Tratatului, obţinerea acordului politic privind adaptările legate de modificările tehnice la conţinutul Tratatului şi aprobarea documentului în plenului Parlamentului European). În al doilea rînd, este necesară realizarea unor analize cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile care pot să apară, cel puţin pe termen scurt, în îndeplinirea condiţiilor din clauza de salvgardare. În acest sens, urmează să fie elaborate studii detaliate care să cuprindă sisteme sau indicatori de alertare timpurie cu privire la aspectele negative care pot interveni. În al treilea rînd, este vorba de evaluarea cadrului normativ şi procedural al impactului utilizării fondurilor europene structurale în direcţia dezvoltării regionale.

Prezent la conferinţa de presă, negociatorul şef, Leonard Orban, a afirmat că MIE îi va reveni o sarcină foarte importantă în ceea ce priveşte poziţia României în legătură cu legis-laţia comunitară adoptată pînă la momentul semnării Tratatului. Domnia sa a precizat că, după acest moment, ţara noastră va avea posibilitatea să participe la orice fel de activitate a UE la nivelul Comisiei Europene, a Parlamentului sau a Consiliului European şi să-şi facă cunoscut punctul de vedere cu privire la diferitele problemele dezbătute de către cei 25 de membri ai forului comunitar.