Energia încâlcită

Canicula din cursul acestei luni a arătat limitele sistemului energetic naţional, limite pe care Guvernul caută să le rezolve cu măsuri pompieristice, despre care experţii din energie susţin că sunt valabile doar pe termen scurt şi că nu rezolvă problemele sistemice ce datează de peste 30 de ani. Potrivit Guvernului, în perioada următoare este necesară creşterea producţiei de energie în bandă, indiferent de sursă, identificarea unui format standard de transmitere/comunicare a datelor de măsurare a energiei electrice între distribuitori şi furnizori pentru a avea o imagine cât mai clară a necesarului de consum şi producţie şi pentru a reduce dezechilibrele, protejarea consumatorului final de fluctuaţiile din piaţă, reducerea timpului de intervenţie în caz de avarii şi accelerarea investiţiilor din domeniul energiei cu accent pe producţie, distribuţie şi stocare.

Cu toate acestea, până la implementarea măsurilor de mai sus sistemul energetic naţional pare a se sufoca în timpul sezonului estival, recenta perioadă caniculară punând, din cauza creşterii consumului, sub mare presiune atât capacităţile de producţie în bandă a energiei, cât şi reţelele de distribuţie şi transport. Peste toate acestea s-a adăugat o producţie zilnică de doar 1000 Megawaţi oră în sectorul eolian (faţă de 2000-3000 MWh în perioada primăverii), ceea ce a explicat diferenţa înregistrată constant pe parcursul unei zile de aproape 1000 MWh între consum şi producţia de energie, în defavoarea celei din urmă, fapt ce a dus la importuri de energie, mai ales pe timp de seară, la preţuri care au ajuns pe piaţa spot chiar la aproape 865 euro MW, atât cât a fost în 17 iulie 2024. La această stare de fapt trebuie să adăugăm şi situaţia din piaţa de echilibrare, unde furnizorii de energie au fost nevoiţi să achite în unele zile preţuri de 16.000 lei sau 15.000 lei pe MW, preţuri pe care nu le pot transfera în facturile consumatorilor finali din cauza sistemului de plafonare-compensare şi care înseamnă o pierdere importantă pentru companiile respective, pierdere ce îşi va pune amprenta negativă asupra planului de investiţii al acestora.

Situaţia de mai sus probabil că l-a determinat pe premierul Marcel Ciolacu să declare, ieri, în cadrul celei de-a cincea ediţii a Forumului de afaceri organizat cu prilejul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climat (P-TECC): "Sistemele noastre energetice trebuie să fie capabile să furnizeze energie, în orice moment şi în condiţii de stres intern ori extern, tuturor consumatorilor şi oriunde. Reducerea costurilor energiei pentru toţi consumatorii, individuali şi industriali, este o problemă ce trebuie abordată frontal. Şi noi, ca întreaga Europă, riscăm scăderea avantajului competitiv din cauza preţului ridicat din energie. Trebuie să inversăm această tendinţă cât mai repede! Este urgentă modernizarea capacităţilor de producţie de energie şi a liniilor de transmisie. Acestea trebuie să poată stabiliza sistemul energetic, permiţând şi circulaţia liberă a energiei, într-o piaţă unică - dar una funcţională".

Şeful Guvernului a menţionat şi necesitatea implementării mai rapide a proiectului SMR de la Doiceşti şi realizării unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, pentru a creşte producţia de energie nucleară, care este o energie produsă în bandă şi care poate asigura necesarul de consum în perioada estivală fără a mai exista situaţii precum aceea din această lună.

Faţă de afirmaţiile premierului Ciolacu, deputatul Cristina Prună (USR), vicepreşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a precizat: "Realitatea de pe piaţa de energie e extrem de dură pentru România. Preţul unui MWh este zi de zi printre cele mai mari, dacă nu cel mai mare din Europa. Spre exemplu, azi (n.r. ieri), în România, preţul este de 140 euro/MWh (n.r. după ce, în urmă cu două zile, a fost 229 euro/MWh), în timp ce în Germania este de aproape două ori mai mic, 79,51 euro/MWh, iar în Franţa de aproape cinci ori mai mic, 53,88 euro/MWh. Nu mai vorbesc de ţările nordice unde preţul electricităţii este de 20-40 euro/MWh. În aceste condiţii, despre ce competitivitate a industriei româneşti să vorbim? Suntem deja pe supravieţuire, nu pe creştere şi dezvoltare. În ultimii ani doar prosumatorii au realizat noi capacităţi de producţie a energiei, în rest mai nimic. Statul este zero barat la capitolul noi unităţi de producţie de energie date în funcţiune şi mai şi blochează investiţiile private prin birocraţie şi o piaţă de care şi-a bătut joc. Statul este mereu luat prin surprindere de lucruri fireşti precum nevoia de investiţii în reţelele de transport şi distribuţie şi în capacităţi de stocare".

În aceste condiţii, Strategia energetică naţională, proiect a cărui dezbatere publică s-a încheiat, şi atragerea în ultimul an a 13,6 miliarde euro din fonduri europene în sistemul energetic naţional pentru investiţii ale căror roade ar trebui să se vadă abia anul viitor nu reprezintă vreo speranţă pentru consumatorii casnici şi industriali care mai au de trecut cel puţin printr-o perioadă caniculară până la sfârşitul sezonului estival, dacă ţinem cont că ne aflăm abia la jumătatea acestuia. De altfel, consumatorii nici nu au prea luat în considerare îndemnul ministrului Energiei, Sebastian Burduja, de a reduce consumul pe timp de seară, prin neutilizarea maşinii de spălat sau setarea funcţionării aerului condiţionat la o temperatură cuprinsă între 24 şi 26 grade Celsius.

Unii dintre consumatori, ca şi unii dintre parlamentari s-au situat de partea premierului Marcel Ciolacu, care a aruncat vina pentru situaţia actuală pe seama fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, care a dispus închiderea unor capacităţi de producere în bandă a energiei electrice şi nu a impus realizarea unor capacităţi de stocare în proiectele privind capacităţile de producţie a energiei din surse verzi, regenerabile.

Faţă de aceste acuzaţii, actualui deputat european Virgil Popescu, fost ministru al Energiei în guvernele Orban, Cîţu şi Ciucă, a declarat că a atras 740 milioane de euro pentru energie regenerabilă, producţie şi capacităţi de stocare a energiei în România, sumă asigurată din fonduri din PNRR.

Virgil Popescu a precizat: "Nu există risc de blackout, iar cine susţine asta este interesat doar să creeze panică, să creeze condiţiile pentru a ţine preţurile sus şi a specula pe piaţa de energie. Poate nu ar fi rău dacă cineva ar începe să investigheze, cu celeritate, speculaţiile pe piaţă în această perioadă! Până atunci haideţi să dăm drumul la aerul condiţionat (cu sau fără intermitenţe), să ne liniştim şi să analizăm lucrurile pe rând. Extinderea capacităţilor de stocare a energiei a fost una din priorităţile mandatului meu de ministru al Energiei. În componenta dedicată energiei, din PNRR, am prevăzut de la bun început fonduri dedicate noilor capacităţi de stocare a energiei, precum şi de producere/asamblare şi reciclare a bateriilor, cu un buget de 280 milioane de euro. În apelul de proiecte pentru schema de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate instalării de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană şi solară, în valoare de 460 milioane de euro, am încurajat şi montarea de capacităţi de stocare, oferind aplicanţilor punctaj suplimentar, în etapa de evaluare. Capacitatea totală a proiectelor, de energie regenerabilă, depuse şi eligibile, este de 1,8 GW, adică mai mare decât viitoarele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă, iar pentru cele de stocaj este de 1,8 GWh, adică aproape dublă faţă de viitorul proiect Tarniţa - Lăpuşeşti".

El a menţionat că singura problemă este la Administraţia Fondului pentru Mediu, deoarece programele de finanţare destinate prosumatorilor persoane fizice trebuie modificate pentru a include şi capacităţi de stocare.

După cum se poate observa, Guvernul spune că investiţiile în energie nu au fost făcute aşa cum trebuie, ministrul Sebastian Burduja a vorbit chiar despre pierderea în ultimii 30 de ani a 50% din capacităţile de producţie în bandă, fără a fi puse în loc noi capacităţi energetice, şi a solicitat repornirea temporară a unor grupuri pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, în timp ce fostul ministru Virgil Popescu susţine că a alocat bani pentru ce era necesar, iar opoziţia politică susţine că lucrurile nu se mişcă.

În acest timp, consumatorii se confruntă cu pene de curent şi fluctuaţii ale energiei electrice, spitalele rămâne ore întregi fără electricitate, iar furnizorii şi distribuitorii de energie înregistrează pierderi, pe care nu ştiu când şi cum le vor recupera pentru a-şi derula în continuare activitatea în condiţii optime. De o săptămână, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie dă semne că funcţionarii săi se află încă la birouri şi nu au plecat la mare şi a pus în dezbatere publică două proiecte de ordin prin care stabileşte rata de rentabilitate a investiţiilor în domeniul energetic, dar şi un mod de calcul pentru preţurile din piaţa de echilibrare pentru a nu se mai atinge preţuri de 16.000 lei per MWh.