Energia României, sub asalt

Bătălia pe resursele energetice a fost permanentă de-a lungul istoriei, a generat lovituri de stat şi răsturnări de regimuri, a generat colonialism, cuceriri de teritorii, războa-ie cu arme şi războaie economice, dar, în acest moment al crizei financiare mondiale, lupta pentru sursele de energie atinge paroxismul.

Investiţia în resursele energetice este una dintre puţinele care a mai rămas sigură, în acest moment, astfel că investitorii cu tradiţie în domeniu, trebuie să facă faţă competiţiei şi celorlalţi, care, îngrijoraţi de declinul de pe alte pieţe, s-au reorientat, dar şi speculatorilor din indiferent care arie, cum pare să fie cazul lui George Soros.

• FINANŢIŞTII

Se pare că o competiţie dură pe materiile prime şi pe resursele energetice din estul Europei s-a declanşat între mai marii finanţişti ai lumii, George Soros şi Marc Rich.

Presa a vorbit despre faptul că Soros ar fi implicat în obţinerea de resurse ale fostei Iugoslavii, în România şi Ucraina. O astfel de reorientare, însă, încalcă teritoriul lui Marc Rich, cel care este considerat "părintele" oligarhilor ruşi, fiind sfătuitorul lor.

Marc Rich este un binecunoscut om de afaceri care se ocupă cu comerţul de materie primă la nivel mondial. Este cel care a înfiinţat compania Glencore. A fost condamnat în Statele Unite ale Americii de comerţ ilegal cu Iranul la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980 şi pentru evaziune fiscală. A primit 325 de ani de închisoare, dar a fost graţiat de Bill Clinton.

• RESURSE PLANETARE ÎN ROMÂNIA?

Sunt sau nu sunt resursele de gaze naturale şi petrol din Marea Neagră "gigantice şi de importanţă planetară", aşa cum a susţinut recent Gerhard Roiss, directorul general al OMV Austria?

Dispune Gerhard Roiss de informaţii noi faţă de luna februarie a acestui an, când au fost anunţate aceste descoperiri?

În ultima perioadă, Europa a început o adevărată dispută cu Rusia privind preţului gazelor, în care foloseşte toate armele: inves-tigaţii oficiale, declaraţii în care minimalizea-ză importanţa gazelor ruseşti, gazoducte pe hârtie, care să aducă surse noi de gaze, gaze de şist etc.

Aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care a fost revitalizată, brusc, tema resurselor mari de ţiţei şi gaze din Marea Neagră, fix când "Gazprom" a inaugurat Nord Stream, gazoduct care să alimenteze Europa, ocolind Ucraina.

În plus, oficialii Nabucco tot anunţă că vor realiza conducta, care va duce la diminuarea dependenţei Europei de Rusia.

• CE AM AVUT?

Sursele noastre din piaţa de energie susţin că descoperirile "OMV" şi Exxon din Marea Neagră ar fi, într-adevăr, foarte mari, exploatarea acestora fiind însă foarte costisitoare, iar "OMV" neavând banii pentru a se implica în compania de proiect pentru exploatarea acestora.

Surse guvernamentale ne-au spus că gigantul american Exxon are banii pentru exploatarea perimetrelor din Marea Negră, iar "OMV" ar putea să contribuie cu reţeaua sa din Europa.

În plus, oficialii Nabucco au susţinut recent că ar putea folosi, pentru aprovizionarea Nabucco, şi gaze naturale din ţările de tranzit, mai precis din Marea Neagră.

Aceste veşti se pare că generează nelinişte la Moscova şi nu este exclus ca Rusia să devină mai agresivă în Europa, mai spun sursele noastre. De altfel, un articol apărut recent în "Vocea Rusiei" precizează: "Dacă la un moment dat Federaţia Rusă ar deveni interesată de «rezolvarea problemei» zăcămintelor energetice din Marea Neagră, atunci soluţia cea mai simplă şi eficientă ar fi ca «Gazprom» sau «Rosneft» să cumpere compania «OMV», ceea ce nu este exclus să se întâmple la un moment dat. În orice caz, bătăliile din jurul acestor resurse energetice nu îl implică în vreun fel pe preşedintele Româ-niei, Traian Băsescu, deoarece România nu mai deţine controlul asupra propriilor resurse naturale. În condiţiile actuale, soarta zăcămintelor din Marea Neagră se tranşează la Viena şi nu la Bucureşti".

• MAREA NEAGRĂ - O SPERIETOARE PENTRU "GAZPROM"

Cunoscutul expert în energie, Aureliu Leca, ne-a declarat că nu crede în coincidenţe:

"Nu este o coincidenţă că oficialii Nabucco se declară, în ziua inaugurării Nord Stream şi în plină bătălie pentru resursele din Azerbaidjan, foarte optimişti cu privire la resursele de gaze din Marea Neagră, recent des-coperite de "Petrom". "Petrom" a şi spus că studiile sunt promiţătoare, dar că mai durează ceva ani să ajungă să fie exploatate şi să cunoască exact potenţialul lor comercial. De fapt, estimările despre resursele din Marea Neagră sunt mai vechi. Important este să ajungem să extragem aceste resurse".

Domnia sa ne-a explicat că oficialii europeni luptă împotriva "Gazprom" cu propriile arme: când "Gazprom" îşi arată muşchii construind gazoducte sau ţinînd la niveluri înalte preţul gazelor, apar brusc ştiri pozitive des-pre Nabucco, resursele de gaze de şist din Polonia, România, Bulgaria şi Ucraina, sau resursele de gaze din Marea Neagră.

La fel, "Gazprom" a minimalizat recentele succese ale Nabucco sau ale descoperirilor din Marea Neagră, precum şi puterea Europei de a extrage gaze de şist.

Aureliu Leca afirmă că, obiectiv, încă nu a putut fi formulata o concluzie despre valoarea şi volumul resurselor din Marea Neagră. În plus, explorările şi exploatarea resurselor de mare adâncime sunt operaţiuni foarte cos-tisitoare, care trebuie recuperate prin preţ.

Până când vom afla cu exactitate dacă ne câştigăm sau nu independenţa energetică datorită gazelor din Marea Neagră, mai avem ierni de trecut cu ajutorul gazului rusesc. Potrivit domnului Leca, Europa încearcă să se poziţioneze mai bine faţă de "Gazprom" în prag de iarnă, de frica sistării gazelor, amenin-ţare folosită ca instrument de forţă în negocierile pentru reducerea preţului.

• VALURI LA MARE

Informaţii despre zăcământul de gaze naturale pe care "OMV Petrom" şi ExxonMobil l-au descoperit la Marea Neagră au revenit în atenţia presei la începutul acestei luni. Directorul general al "OMV", Gerhard Roiss, a declarat, în numărul din octombrie la revistei germane Manager, că rezervele sunt "gigantice" şi "de importanţă planetară".

Peste câteva zile, directorul general al "OMV Petrom", Mariana Gheorghe, a fost mai temperată în declaraţii, afirmând că, dacă zăcământul se va dovedi viabil din punct de vedere comercial, producţia ar putea să înceapă spre sfârşitul deceniului, probabil în anul 2018.

Ştirile au fost preluate de presa din ţara noastră, generând o serie de aprecieri cu privire la posibilităţile ţării noastre să devină independentă din punct de vedere energetic.

• NEGOCIEREA REDEVENŢELOR ESTE ÎN TOI

Un interes pentru readucerea în discuţie a resurselor "gigantice" din Marea Neagră vizează obţinerea de către "OMV" a unor redevenţe cât mai mici pe care urmează să le plătească statului român, din anul 2014, ne-au declarat surse din domeniul energetic.

Autorităţile noastre au avertizat, de mai multe ori, că redevenţele care se renegociază în prezent, ar urma să se ridice considerabil.

În Strategia sa pentru anul 2021, "Petrom" anunţă că ar urma să investească, în medie, între 800 milioane euro şi 1,2 miliarde euro pe an în ţara noastră, în condiţiile unui mediu favorabil investiţiilor. De asemenea, potrivit surselor, compania ar dori ca redevenţele să fie calculate în funcţie de locaţia în care aceasta investeşte. Acest lucru ar presupune, potrivit surselor noastre, ca, pentru exploatările din Marea Neagră, redevenţa să fie mai mică decât în cazul celor de pe uscat.

• INTERESELE STRATEGICE AUSTRIECE, PRIORITARE FAŢĂ DE ALE NOASTRE

Sursele din piaţa energiei ne-au precizat că Gerhard Roiss va urmări interesele strategice ale Austriei, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna convergente cu cele ale ţării noastre.

Compania "OMV" se pare că ar fi interesată, în principal, de valorificarea, conform propriilor interese, a potenţialului pe care "Petrom" îl deţine în calitate de producător şi distribuitor de combustibili, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional.

În acest sens, "OMV" pare să aibă nişte pretenţii "exagerate" de la statul român.

Sursele noastre ne-au spus că "OMV" ar dori să fie consultat, şi nu doar informat, în eventualitatea în care statul român ar intenţiona să vândă, integral sau parţial, pachetul de acţiuni pe care îl deţine la "Petrom", astfel încât să poată să adopte, în timp util, măsurile necesare pentru protejarea propriilor interese de afaceri.

O variantă posibilă de acţiune ar consta în majorarea capitalului social al "Petrom", înainte ca autorităţile să scoată la vânzare acţiunile.

De asemenea, sursele au mai afirmat că "OMV" ar urmări ca preţul minim de subscriere pentru vânzarea pachetului deţinut de stat să fie cu cel puţin 20% mai mic decât preţul acţiunilor "Petrom" listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

În plus, compania ar dori să fie informată, din timp, cu privire la Strategia energetică a ţării noastre.

"OMV" susţine liberealizarea pieţei gazelor naturale din ţara noastră.

În luna august a anului trecut, preşedintele României, Traian Băsescu, a primit o delegaţie a "OMV Petrom", condusă de domnul Gerhard Roiss, preşedinte al Consiliului de Supraveghere "Petrom" şi director general executiv al "OMV". La acea vreme, preşedintele României a apreciat "OMV Petrom" ca fiind o companie de primă importanţă pentru România, cu rol strategic în domeniul energiei.

În acest context, oficialii au discutat şi despre posibilitatea unui parteneriat cu autorităţile române pentru o strategie de dezvoltare a "OMV Petrom" pe zece ani.

În cadrul întâlnirii, s-au abordat şi subiecte precum planurile de investiţii ale companiei în România, extinderea explorărilor la mare adâncime în platforma continentală a Mării Negre, perspectivele preţului la combustibil şi gaze şi protecţia mediului.

În luna iunie a acestui an, premierul Victor Ponta a avut întâlniri cu oficialii "OMV" şi Erste, la Viena, pentru a discuta "lucruri foarte concrete, care ţin de investiţiile" celor două companii în România.

• STRATEGIE DE FINANŢARE PRIN BURSĂ?

O altă posibilă cauză a declaraţiilor pe care Gerhard Roiss le-a făcut în presă ar fi că directorul general al "OMV" doreşte să convingă potenţialii investitori să finanţeze investiţiile pe care aceasta ar urma să le deruleze în fazele de explorare şi dezvoltare a zăcământului, investiţii care ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, potrivit estimărilor companiei.

Dacă pentru ExxonMobil (partenerul "OMV" în exploatarea blocului) suma necesară este destul de uşor accesibilă, nu tot atât de lesne se prezintă lucrurile şi pentru compania austriacă, astfel ca va trebui, probabil, sa apeleze la o bursă, potrivit surselor din piaţă.

De altfel, faptul că, în zilele care au urmat anunţului descoperirii zăcământului din Marea Nea-gră, preţul acţiunilor "OMV" a înregistrat o uşoară scădere, poate fi explicat prin temerile deţinătorilor de titluri că acest lucru ar exercita o presiune asupra fondurilor companiei, ne-au explicat domniile lor.

Un al treilea aspect pe care grupul austriac îl are în vedere, vizează posibilităţile de valorificare a zăcământului de gaze naturale, estimat oficial la 42-84 miliarde metri cubi (circa 20 de miliarde de euro).

Poziţionarea sa face ca varianta cea mai accesibilă să fie cea de conectare la reţeaua de transport de gaze a ţării noastre, arată persoane apropiate situaţiei.

Acest lucru ar urma să fie benefic pentru economia ţării noastre, deoarece ar genera investiţii semnificative.

De asemenea, este posibil ca "Petrom" să aleagă să producă energie electrică pe baza gazului extras, generând, astfel, o valoare adăugată mai ridicată, potrivit domniilor lor.

• FANTOMA NABUCCO, TRANSPORTÂND STAFIA GAZELOR DIN MARE

Gerhard Roiss a declarat pentru revista Manager că Nabucco ar putea să fie utilizat nu doar pentru livrarea gazelor din zăcământul Shah-Deniz din Azerbaidjan, ci şi pentru cele extrase din Marea Neagră.

"Ca parte a noului nostru concept, Nabucco trebuie să se subordoneze nevoilor noas-tre strategice. Interesul nostru principal este să obţinem o rută de transport pentru gazul din Marea Neagră. Cu cantităţi adecvate, vom putea alimenta Nabucco", a precizat domnia sa.

George Maior, şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI), a afirmat, la rândul său, că descoperirile de gaze fac ca Marea Neagră să nu mai fie doar o zonă de tranzit pentru resursele din Marea Caspică.

Reinhard Mitschek, Directorul Executiv al "Nabucco Gas Pipeline International GmbH", care dezvoltă proiectul conductei, a declarat că Nabucco ar urma să se aprovizioneze şi cu gaze naturale din ţările pe care le tranzitează, în cazul în care acestea vor oferi astfel de surse.

"Nabucco nu este doar un coridor de tranzit, ci o piaţă uriaşă care oferă numeroase posibilităţi de afaceri celor implicaţi, iar dacă, în ţările care vor fi tranzitate, vor fi disponibile surse locale de gaze naturale, acestea vor putea aproviziona conducta", a explicat domnia sa.

• RELAŢII PREFERENŢIALE CU "GAZPROM"?

Cu sau fără gazele din Marea Neagră, Nabucco ar urma să aibă, drept punct terminus, staţia de gaze naturale Baumgarten din Aus-tria, operată de către "OMV".

Aceasta are o importanţă strategică pentru securitatea energetică a Europei, în condiţiile în care aproximativ o treime din exporturile ruseşti de gaze naturale către Europa de Vest trec prin acest nod. Reţeaua de conducte care traversează prin Baumgarten, transportă gaz către ţări precum Germania, Franţa, Italia, Croaţia, Slovenia şi Ungaria, se arată într-un document al "OMV". "Extinderea sistemului existent de conducte şi conectarea unor conducte noi, precum Nabucco, la staţia Baumgarten ar asigura furnizarea, pe termen lung, de gaze naturale către Europa, prin acest sis-tem ecologic şi sigur de transport al energiei", potrivit documentului în cauză.

Nodul de transport este operat de către compania "Central European Gas Hub (CEGH)", denumită, înainte, "Gas Hub Baumgarten", ai cărei acţionari sunt "OMV" (65%), "Wiener Borse" (Bursa de Valori de la Viena) (20%) şi compania slovacă "Eustream" (15%). Aceasta din urmă este deţinută de către Fondul Proprietăţii Naţionale din Slovacia, cu 51% dintre acţiuni, şi "Slovak Gas Holding", un consorţiu format de către "E.ON Ruhrgas" şi "GDF Suez", cu 49% dintre acţiuni.

În urmă cu aproape patru ani, însă, "CEGH" a fost subiectul unei controverse: "OMV", care, atunci, deţinea 80% dintre acţiuni, intenţiona să rămână cu o deţinere de 30%, ca urmare a vânzării a 30% dintre acţiuni către "Gazprom", iar restul către "Centrex Europe Energy and Gas", o companie elveţiană înregistrată în oraşul Zug, în spatele căreia s-ar afla gigantul rus.

Numele "Centrex" a apărut în cadrul unei audieri care a avut loc în Senatul SUA, în anul 2008, sub conducerea lui Joe Biden, actualul vicepreşedinte al Statelor Unite, cu privire la caracterul opac al sistemului energetic rusesc.

"Gazprom", cu sprijinul tacit al Kremlin, a creat aproximativ cincizeci de companii de intermediere, împrăştitate pe teritoriul Europei, precum grupul de companii «Centrex» sau reţeaua "Gazprom" Germania, care nu adaugă nicio valoare preţului gazului rusesc care este vândut în Europa, însă câştigă sume enorme de bani, care par să dispară prin intermediul unor companii fantomă din Cipru şi Lich-tenstein", se arată în interpelarea citită în Senatul american.

În cazul în care tranzacţia s-ar fi finalizat, "Gazprom" ar fi ajuns să deţină, direct şi indirect, 50% din "CEGH", jucând, astfel, un rol determinant în controlul nodului de la Baumgarten şi putând să influenţeze proiectul Nabucco.

De altfel, în acţiunile de promovare a planurilor de afaceri ale "OMV", Gerhard Roiss intenţionează să nu pericliteze în vreun fel parteneriatele stabilite de grupul austriac cu subsidiare ale "Gazprom", ne-au declarat surse din piaţă.

• "GAZPROM" LA NOI

Europa şi ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) vor rămâne principalele pieţe de desfacere pentru combustibilii din Federaţia Rusă, arată Strategia energetică a Rusiei pe 20 de ani, care cuprinde intervalul 2010 - 2030.

Potrivit acesteia, Rusia va implementa măsuri pentru reducerea riscurilor de tranzit, inclusiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea în continuare a infrastructurii de export pe scară largă pentru a asigura aprovizionarea fiabilă a acestor pieţe cu energie.

Preşedintele "Gazprom", Aleksei Miller, a anunţat, anul trecut, disponibilitatea companiei ruseşti să răspundă pozitiv solicitărilor părţii române pentru stabilirea unor relaţii contractuale directe pentru furnizarea de gaz către România, precizând, ca domeniu prioritar, asigurarea consumului de gaze pentru producţia de energie electrică.

Aleksei Miller a exprimat interesul "Gazprom" şi pentru investiţii în centralele electrice din România.

De asemenea, conducerea "Gazprom" şi-a exprimat interesul pentru realizarea de inves-tiţii în sectorul depozitării subterane de gaze în România, unul din acestea fiind cel de la Roman-Mărgineni, cu o capacitate estimată la 2 miliarde de metri cubi.

În plus, "Gazprom" mai avea în analiză alte nouă locaţii de depozitare a gazelor pe teritoriul ţării noastre, propuse de Romgaz.

"Gazprom" s-a mai arătat interesat şi de oferta "Petrom" (9,84%), de 15% din acţiunile CN Transelectrica SA Bucureşti, 15% din acţiunile SNTGN Transgaz SA Mediaş, activele CET II Oradea din cadrul Termoelectrica SA.

Cât priveşte oferta "Petrom", surse din piaţa de energie ne-au declarat că oficiali ai "Gazprom" au transmis o scrisoare de intenţie Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), fiind purtate discuţii la nivelul conducerii MECMA cu privire la realizarea acestei achiziţii.

• "GAZPROM", PRIN "GAZPROMNEFT", PRIN NIS, PRIN GEAMĂNU

Compania rusă "Gazprom", prin "Gazpromneft", şi-a exprimat, în mai multe rânduri, interesul pentru dezvoltarea afacerilor pe teritoriul ţării noastre, parte din strategia regională a Kremlinului, pentru extinderea în Europa Centrală şi de Sud-Est. "Gazpromneft" vrea să intre în România prin compania sârbă Naftna Industrija Srbjie (NIS), unde deţine pachetul majoritar de acţiuni.

Întrucât, în mod direct, oficialii ruşi nu au prea avut sorţi de izbândă cu autorităţile din România, sursele noastre din energie ne-au spus că "Gazpromneft" s-ar strecura prin oamenii de afaceri Jenică Ioniţă şi Grigore Andrei Cristian Geamănu, pentru a mijloci întrevederea dintre Alexander Diukov, preşedintele "Gazpromneft", şi Preşedintele României, Traian Băsescu, respectiv premierul Victor Ponta, în cadrul cărora să fie prezentate proiectele investiţionale avute în vedere de compania rusă.

Jenică Ioniţă şi Grigore Andrei Cristian Geamănu sunt acţionarii companiilor "Pes-trolsun" şi "Central Sun", din Bucureşti.

Grigore Andrei Cristian Geamănu a fost implicat în scandalul Desintco, alături de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Româ-niei.

Sursele noastre ne-au mai spus că Geamănu a lucrat şi pentru compania rusă Lukoil.

Strategia "Gazpromneft" mai cuprinde şi achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al Grupului "Rompetrol", actualmente deţinut de "KazMunaiGaz", din Kazahstan, sursele noastre afirmând că NIS ar fi trimis o ofertă în acest sens.

"Gazpromneft" mai are în vedere investiţii pe segmentul energiilor neconvenţionale, dar şi obţinerea unor participaţii în companii producătoare şi de furnizare de energie din România.

Un alt scop al "Gazpromneft" ar fi crearea condiţiilor propice pentru promovarea gazoductului South Stream, concurent direct al Nabucco, proiect în care este implicată Româ-nia.

Anul trecut, o delegaţie a NIS, companie subsidiară a "Gazpromneft", condusă de Kirill Kravchenko, director general pentru Serbia şi director general adjunct pentru activele din străinătate al "Gazpromneft", a prezentat autorităţilor române intenţiile de dezvoltare în ţara noastră.

Planurile includeau investiţii în domeniul petrolier de câteva sute de milioane de euro până în 2015 şi crearea de aproximativ 500 de locuri de muncă.

• NEGOCIERI EŞUATE LA "ROMPETROL"

NIS avea în vedere achiziţionarea, pe teritoriul României, a unor staţii de distribuţie a carburanţilor prin care să se comercializeze produsele petroliere obţinute la rafinăriile din Serbia. Anul trecut, "Gazprom", prin NIS, a făcut o ofertă pentru reţeaua de benzinării "Rompetrol" din România, potrivit fostului CEO al "Rompetrol" Group, Saduokhas Meraliyev.

Întrucât au eşuat negocierile cu grupul "Rompetrol" pentru preluarea benzinăriilor, NIS a iniţiat negocieri cu "OMV Petrom", DG Petrol SRL Bucureşti, dar şi cu mici operatori de profil, în vederea preluării primelor 40 de benzinării, la Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Vaslui şi în jurul Capitalei, după cum se vorbeşte.

Aceleaşi surse ne-au mai spus că "OMV" va oferi benzinăriile, beneficiind, în contrapartidă, de susţinerea "Gazprom", pentru promovarea afacerilor austriece în zona Mării Caspice, Orientul Mijlociu şi Africa.

În plus, se pare că "OMV Petrom" ar putea solicita NIS să-i vândă şi drepturile de exploatare în perimetrele din România (din parteneriatul cu East West Petroleum Corp), în cazul în care în locaţiile respective vor fi identificate zăcăminte importante.

Planurile NIS în România presupun deţinerea a 140 staţii de carburanţi până în 2020 şi creşterea vânzărilor de produse petroliere de la 26.000 tone în 2011 la 360.000 tone în 2020.

De asemenea, compania are în vedere crearea, în zona Dunării, a unei reţele de depozite intermediare de produse petroliere şi derivate ale acestora, în vederea integrării superioare a pieţelor emergente din zona sudului şi vestului României, respectiv Serbia, Bulgaria şi Ungaria.

• PARTENERIATE PE HIDROCARBURI

În luna mai 2011, "Gazpromneft" a semnat un contract pentru dezvoltarea, în comun cu East West Petroleum Corp Canada, a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze.

Compania canadiană a preluat în concesiune, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), perimetrele situate în apropierea localităţilor Tria şi Băile Felix (ambele din judeţul Bihor), precum şi Periam şi Biled (amândouă din judeţul Timiş).

"Gazpromneft" vrea să obţină şi dreptul de concesiune pentru zăcăminte aflate în producţie în zonele de sud şi vest ale României, având în acest sens negocieri cu "OMV Petrom" şi "SNGN Romgaz" Mediaş.

Zvonurile acreditează că NIS ar avea deja parteneriate cu "OMV Petrom", pentru anumite areale din zona de sud a ţării (Bucureşti, Craiova şi Giurgiu).

"Gazpromneft" mizează ca, în 3-5 ani, să obţină, din perimetrele româneşti, o producţie de 1 milion tone ţiţei, care să fie exportată în Serbia în vederea prelucrării în cele două rafinării ale NIS (Pancevo şi Novi Sad).

• CONSTANTA - PANCEVO, PENTRU PETROLUL CASPIC

Pentru "Gazpromneft" a devenit importantă realizarea segmentului Constanţa-Pancevo al oleoductului PEOP, întrucât ar reprezenta cea mai convenabilă rută de aprovizionare cu petrol caspic a rafinăriilor din Serbia.

PEOP a stagnat în ultimii ani din cauză că Italia nu s-a mai implicat în proiect.

Italia ar fi trebuit să fie cea mai mare piaţă de desfacere pentru ţiţeiul adus de la Marea Neagră.