ERNST & YOUNG: "Pandemia accelerează forţele ce transformă peisajul global al afacerilor"

Globalizarea şi apariţia unui nou tip de regionalizare, accelerarea concurenţei globale în domeniul tehnologiei, demografiile îmbătrânite şi cursa împotriva schimbărilor climatice, reprezintă cele patru forţe majore care transformă peisajul global al afacerilor şi de care directorii executivi trebuie să ţină cont în definirea planurilor de dezvoltare ale companiilor, se arată în raportul Ernst & Young: Perspective geostrategice în 2020.

Potrivit EY, pandemia COVID-19 nu modifică fundamental arhitectura gestionării eficiente a riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecăreia dintre aceste tendinţe.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale, a declarat: "Impactul pandemiei provocate de COVID-19 asupra companiilor va fi multidimensional, afectând lanţurile de aprovizionare, resursele umane, veniturile, reputaţia şi gradul de conformitate. «Cartografierea» acestor efecte este extrem de importantă în contextul schimbărilor rapide din mediul guvernamental şi din cadrul politicilor publice. La fel de importante sunt monitorizarea modului în care pandemia va interacţiona cu aceste  patru  megaţendinte (globalizarea, tehnologia, demografia şi mediul înconjurător) şi evaluarea rezultatelor acestora în întreaga organizaţie".

În ceea ce priveşte globalizarea, raportul arată că, în doar câteva săptă­mâni, COVID-19 a determinat ţările din toată lumea să îşi închidă graniţele, iar instituţiile guvernamentale multilaterale nu au reuşit să ofere un răspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global.

"Cu toate că acestea nu reprezintă semne ale sfârşitului globalizării, este clar că pandemia, care are potenţialul de a intensifica sentimentele naţionaliste şi populiste, va genera noi tendinţe", se arată în raport.

În acest context, companiile vor fi nevoite să îşi ajusteze planurile în zone precum diversificarea lanţului de aprovizionare, în care numeroase multinaţionale adoptaseră deja o strategie de tipul "China plus o altă sursă", menţionează EY.

În plus, preocupările legate de biosecuritate vor amplifica regionalizarea şi localizarea.

Tehnologia şi inovaţia s-au dovedit esenţiale pentru supravieţuirea şi succesul afacerilor, iar criza îi forţează pe întârziaţii în materie de digitalizare, telemuncă şi comerţ electronic să recupereze peste noapte, se arată în raport.

"Atât soluţiile pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung pentru situaţia provocată de COVID-19 vor depinde de tehnologie, cu atât mai mult cu cât escaladarea rapidă a activităţii sociale şi profesionale în online a creat un mediu mai vulnerabil la campanii de dezinformare şi atacuri cibernetice", menţionează EY.

De asemenea, implicaţiile economice şi de securitate naţională ale acestor schimbări şi provocări vor accelera şi intensifica natura geopolitică a competiţiei tehnologice.

În plus, pandemia accentuează consecinţele sociale, economice şi politice ale îmbătrânirii populaţiei.

Profilul demografic al unei ţări va modela poverile operaţionale şi în materie de costuri impuse de pandemie: societăţile mai îmbătrânite se vor confrunta cu consecinţe mai grave din punct de vedere economic şi al pierderilor de vieţi omeneşti provocate de această boală şi, posibil, cu o revenire mai lentă a economiei, conform EY.

Pe de altă parte, în raport se menţionează că naţiunile cu o populaţie preponderent tânără, care se confruntă cu rate mari ale şomajului şi cu fenomene de dislocare economică din cauza pandemiei, prezintă riscuri mai mari de tulburări sociale.

În ceea ce priveşte protecţia mediului, EY menţionează că, chiar dacă a contribuit la reducerea drastică a emisiilor, COVID-19 a eliminat din prim plan tema politicilor privind schimbarea climatică, şi nu se ştie când şi cum va reapărea acest subiect, dar cu siguranţă va reapărea.

"Se ştie că incertitudinile şi dificultăţile economice diminuează importanţa preocupărilor legate de mediu, dar legiuitorii din Europa şi poate şi cei din Statele Unite s-ar putea folosi de această criză pentru a acorda o mai mare prioritate energiei şi investiţiilor verzi", se arată în raport.

Pandemia evoluează în moduri şi ritmuri diferite în regiunile din jurul lumii, menţioneză EY, având drept rezultat implicaţii economice, politice şi sociale divergente.

"COVID-19 a accentuat încetinirea creşterii economice a Chinei, dar Beijingul are antecedente în a profita de crize pentru a face schimbări geostrategice cu beneficii pe termen lung şi este posibil să procedeze la fel şi acum", se arată în raport.

În Uniunea Europeană, presiunile în direcţia fragmentării au fost evidenţiate de un răspuns la pandemie care, cel puţin până în acest moment, a fost greoi şi lipsit de coordonare. În Statele Unite, pandemia amână alegerile prezidenţiale şi convenţiile partidelor şi nu anunţă o posibilă schimbare politică majoră după luna noiembrie.

Într-un context mai larg, pieţele emergente sunt afectate semnificativ de scăderea abruptă a exporturilor de mărfuri, a remiterilor şi a încasărilor din turism.

"Pe fondul creşterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de şocuri de cont curent este posibil să catalizeze tulburări politice", se arată în raport.

În prezent, companiile se concentrează asupra continuităţii afacerilor, dar trebuie şi să monitorizeze situaţia şi să evalueze riscul expunerii angajaţilor lor la noul coronavirus şi efectele asupra întregului lor lanţ valoric, atrage atenţia EY.

"Deşi COVID-19 monopolizează acum titlurile de presă şi a pus în aşteptare toate celelalte teme economice şi politice geostrategice, subiectul se va stinge şi puterea sa va dispărea", se menţionează în raport.

În aceste condiţii, companiile ar trebui să înceapă să se gândească la următorul pas, adică reluarea sau revenirea la un nivel normal al activităţii şi să înceapă să facă planuri pentru ceea ce se va întâmpla dincolo de noua normalitate care va apărea când pandemia va fi de domeniul trecutului, conchid cei de la EY.