Moneda unică europeană s-a depreciat vineri, pe pieţele externe, în raport cu majoritatea valutelor partenerilor comerciali ai zonei euro, în condiţiile în care acordul liderilor UE privind înăsprirea controlului fiscal al regiunii nu i-a convins pe investitori că actuala criză a datoriilor şi-a găsit rezolvarea.
Euro a scăzut cu aproape 0,4% vineri, la 1,3386 dolari, iar pe întreaga săptămână trecută, declinul a fost de 0,1%. La data de 2 decembrie, moneda zonei euro avea un curs de 1,3391 dolari. De menţionat că, joi, cursul euro a coborât până la nivelul minim al săptămânii: 1,3282 dolari, pe fondul temerilor legate de criza datoriilor.
Tot săptămâna trecută, euro a pierdut 0,5% faţă de moneda japoneză, ajungând la 103,89 yeni, respectiv 0,1% în raport cu cea britanică, având un curs de 85,43 pence.
În intervalul 5-9 decembrie, euro a scăzut pentru a cincea săptămână din ultimele şase, faţă de dolar, din cauza neîncrederii în capacitatea liderilor europeni de a institui reguli bugetare mai dure. Un impact negativ asupra dinamicii monedei unice l-a avut şi afirmaţia preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, privind achiziţiile de obligaţiuni.
Oficialul BCE a declarat, joi, că instituţia pe care o conduce nu va accelera achiziţiile de titluri guvernamentale din zona euro.
Amintim că vineri, la finalul negocierilor tensionate din cadrul summitului de la Bruxelles, liderii Uniunii Europene s-au înţeles pentru un acord fiscal care să permită supravieţuirea monedei unice. Marea Britanie a fost singura ţară care a votat împotrivă, argumentând că doreşte să-şi protejeze interesele naţionale.
Noile reguli presupun un control înăsprit al deficitelor şi reducerea gradului de îndatorare al unei ţări. Încălcarea normelor va atrage sancţiuni.
Parlamentele statelor semnatare vor trebui să ratifice acordul în lunile următoare, astfel încât noile reglementări să poată intra în vigoare din vara anului viitor.
La summitul UE, participanţii au mai decis o capitalizare a Fondului Monetar Internaţional cu 200 de miliarde de euro. Ţările care au acorduri de sprijin cu FMI, printre care şi România, nu vor contribui financiar la această capitalizare.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, consideră că deciziile luate de liderii UE sunt "majore" şi protejează zona euro pe termen scurt şi mediu.
"Cele 17 state din zona euro şi alte ţări din afara acestei regiuni (n.r. - şase ţări din UE) sunt angajate faţă de noul pact - o nouă regulă bugetară europeană, care va fi transpusă în legislaţiile naţionale. Este vorba despre mai multă disciplină fiscală, mai multe sancţiuni automate şi o supraveghere mai strictă. Un tratat interguvernamental va face obligatoriu acest tratat (...) Cel mai târziu la începutul lunii martie 2012, Tratatul privind pactul bugetar va fi semnat", a spus Van Rompuy.