Referendumul pentru independenţa Scoţiei a reprezentat un moment istoric pentru Europa, chiar dacă obiectivul său nu a fost atins. Presa europeană a publicat hărţi ale continentului din perioada medievală, o perioadă caracterizată de fragmentarea politică.
În marea majoritate a cazurilor, tendinţele separatiste au fost prezentate ca o încercare de dezbinare şi revenire la o epocă "întunecată".
Dar a fost Evul Mediu european cu adevărat întunecat, conform prezentărilor din manualele de istorie? Se pare că nu. "Europa din perioada cunoscută sub numele de Evul Mediu Întunecat a fost binecuvântată cu o perioadă îndelungată de dezbinare", care "a permis experimentarea socială pe scară largă şi a dezlănţuit competiţia creativă între sutele de unităţi politice independente", scrie profesorul american Rodney Stark în cartea sa "Cum a învins Vestul: Povestea neglijată a triumfului modernităţii".
În opinia lui Stark, "căderea Romei a fost, de fapt, cel mai benefic eveniment pentru dezvoltarea civilizaţiei Vestice, deoarece a dezlănţuit un val de schimbări substanţiale."
Pe baza unei bibliografii extinse, profesorul Stark face o cronică a progreselor din sectorul meşteşugurilor, comerţ şi din agricultură, unde "barbarii" din regiunea Rinului au inventat plugul cu brazda de fier, superior celor din epoca romană.
O parte dintre tehnologiile utilizate în Evul Mediu timpuriu erau cunoscute încă de pe vremea Imperiului Roman, cum a fost moara de apă, dar romanilor "le-a lipsit motivaţia pentru a o utiliza, deoarece aveau sclavi care să îndeplinească muncile respective". Inventată cu un mileniu înainte de chinezi şi folosită de arabi de secole, hârtia a trebuit să ajungă în Europa pentru a se trece la fabricarea ei pe scară largă.
În ceea ce priveşte morile de vânt, profesorul Stark scrie că proliferarea lor rapidă a condus la situaţia în care "proprietarii au ajuns să se dea în judecată pentru blocarea vântului" până în ultima parte a secolului al XII-lea.
Despre declinul marilor oraşe ale Imperiului Roman în perioada medievală, Stark arată că acesta a avut loc deoarece "nu mai serveau niciunui scop", fiind "centre al consumului şi nu ale producţiei". În schimb, oraşele apărute ulterior au fost "centre ale comerţului şi meşteşugurilor", iar dimensiunile lor mai reduse s-au datorat "lipsei subvenţiilor care să asigure mâncare gratuită şi distracţia maselor".
Tot în primele secole ale Evului Mediu au apărut şi s-au consolidat mari centre universitare, unde profesorii beneficiau de libertatea academică şi erau dedicaţi "nu iluminării, nu înţelepciunii, ci cunoaşterii", după cum mai scrie profesorul Stark.
Între numele prezentate în carte apare Robert Grosseteste, care a studiat şi predat la Universitatea din Paris şi apoi a devenit Episcop de Lincoln. Într-un tratat despre natura luminii din 1225, Grosseteste a descris un model cosmologic în care Universul este creat printr-o explozie big-bang, urmată de o condensare a materiei. Un colectiv de profesori din Statele Unite, Marea Britanie şi Italia a prezentat recent un model matematic al teroriei lui Grosseteste (n.a. "A Medieval Multiverse: Mathematical Modelling of the 13th Century Universe of Robert Grosseteste", arXiv.org, Cornell University Library).
Studiile lui Robert Grosseteste reprezintă doar unul dintre argumentele pentru a caracteriza Evul Mediu european drept "una dintre cele mai inovative ere ale umanităţii".
Dincolo de toate aceste aspecte, cartea "Cum a învins Vestul: Povestea neglijată a triumfului modernităţii" alocă un spaţiu semnificativ factorilor economici care au condus la mărirea şi decăderea unor naţiuni şi imperii în perioada medievală.
Poate cel mai interesant caz este cel al Spaniei. Un ambasador al Florenţei a notat că "sărăcia este mare aici, deoarece spaniolii preferă să trimită altor naţiuni materiile prime şi să cumpere bunurile făcute de alţii".
Istoricul Henry Kamen are o teorie mult mai radicală: Spania nu a decăzut, deoarece nu a crescut niciodată. Această afirmaţie pare fără acoperire la prima vedere, dar Kamen nu uită să sublinieze diferenţa dintre Spania şi Imperiul Spaniol. Aurul şi argintul aduse din America nu au făcut decât să crească inflaţia în toată Europa de Vest, în timp ce "Spania sărăcită depindea de importuri chiar şi pentru asigurarea alimentelor suficiente"
Importanţa acordată exportului de lână a determinat acordarea unor privilegii semnificative crescătorilor de oi, care puteau migra în voie cu turmele, iar aceasta a făcut imposibilă cultivarea terenurilor şi investiţiile în agricultură.
Pe de altă parte, Anglia s-a lansat pe o traiectorie susţinută de creştere, în condiţiile în care monarhii au încurajat imigrarea lucrătorilor calificaţi din industria textilă de pe continent. Exportul de lână către Europa a fost înlocuit, treptat, de exportul ţesăturilor, iar tehnologia aferentă s-a dezvoltat continuu.
Când Regina Elisabeta I a trebuit să înfrunte Imperiul Spaniol, le-a oferit libertate de acţiune "piraţilor", pe baza unor "contracte" de împărţire a prăzii. Chiar victoria finală împotriva Invincibilei Armada s-a datorat "contractorilor" privaţi din flota engleză. "În ultimă instanţă, libera iniţiativă din Anglia a fost factorul hotărâtor al înfrângerii Imperiului Spaniol", mai arată Rodney Stark.
Acum tendinţele separatiste sunt prezentate drept o posibilă catastrofă pentru Europa, însă autorităţile "uită" să precizeze unde se vor simţi cele mai puternice efecte. Nu cumva la nivelul "autorităţilor" continentale, care sunt ameninţate cu pierderea raţiunii de a exista?
Friedrich A. Hayek, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1974, a scris despre civilizaţia europeană că "are originile şi raţiunea de a fi în anarhia politică". Oare nu poate fi acesta soluţia şi pentru ieşirea din stagnarea prezentului, pentru care nimeni nu are soluţii?
În cele din urmă, va predomina tot factorul economic. În Raportul Competitivităţii Europene din 2014, publicat de Comisia Europeană, se arată că "declinul investiţiilor din sectorul privat este o consecinţă a cererii deficitare dar şi a restricţiilor de finanţare", iar "gradul ridicat de îndatorare al firmelor reprezintă un handicap serios".
Însă competitivitatea redusă a Europei se datorează şi numeroaselor restricţii impuse firmelor şi iniţiativei private, inclusiv la nivelul pieţei muncii, care, în numele convergenţei, au o acoperire continentală. Spre deosebire de epoca medievală, nu mai există ţări de refugiu pentru întreprinzătorii care doresc să-şi pună ideile în aplicare şi să beneficieze de pe urma lor.
"Dacă tendinţa separatistă s-ar extinde la nivel continental, aceasta ar putea, cel puţin, să forţeze < Europa > să renunţe la pretenţiile unui bloc monolitic cu influenţă globală şi să se transforme într-o asociaţie a liberului schimb", a scris recent Sean Corrigan într-o notă adresată clienţilor de la Diapason Commodities Management.
O astfel de transformare a Europei va conduce la declanşarea unei competiţii între naţiunile independente pe multiple planuri: fiscal, de reglementare, al programelor sociale sau economice, dar mai ales al competiţiei economice.
"Până la urmă, dacă în mediul de afaceri este bună competiţia, de ce ar trebui să acceptăm structuri politice tot mai mari, uniforme şi inepte care să ne conducă?", se mai întreabă Corrigan.
Referendumul din Scoţia s-a încheiat cu un rezultat negativ pentru cei care doreau independenţa, în condiţiile votului masiv pentru păstrarea uniunii a celor din categoria de vârstă de peste 65 de ani.
S-au oprit astfel tendinţele centrifuge din Marea Britanie şi Europa? Nicidecum. Va mai dura un timp până când europenii se vor convinge că prosperitatea nu poate fi creată şi împărţită prin legi elaborate în instituţii suprastatale, lipsite de orice caracter democratic.
Nici spectrul unor războaie continentale, argument suprem al susţinătorilor integrării europene, nu ar trebui să mai fie sperietoarea folosită de Bruxelles. În fond, nu a ajuns Europa la gradul de civilizaţie care să permită rezolvarea diferenţelor de opinii prin negocieri?
Liderii de astăzi ai Europei ar face mai bine să treacă de la venerarea Imperiului condus de Charlemagne, ca ideal al Europei Unite, la studiul aprofundat al cauzelor creşterii prosperităţii pe continent. Poate că astfel vor fi descoperite şi soluţiile pentru evitarea unui "viitor întunecat".
"Un singur lucru este mai puternic decât toate armatele din lume, iar acesta este o idee căreia i-a venit timpul". (Victor Hugo)
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2014, 08:14)
de ce referendumul din scotia este privit de romani ca o culme a democratiei iar vointa populatiei din crimeea ca pe o declaratie de razboi
1.1. Pentru ca, istoriceste, unii... (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Radix în data de 22.09.2014, 09:45)
au fost oprimati iar ceilalti opresori.
1.2. idioțenie.. (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim2 în data de 22.09.2014, 10:12)
țigănească !
1.3. Pai atunci... (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de pentru anonim în data de 22.09.2014, 10:59)
o sa venim multi la tine in casa, o sa votam ca e casa noastra si ... poti sa pleci. Reformulez doar pentru tine: primii au fost bastinasi invadati, cei din urma au fost invadatori. Tu daca tii cu cei din urma sigur nu esti roman.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2014, 22:45)
Crimeea apartine Ucrainei din anul 1956,pana atinci a apartinut de Rusia
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2014, 10:24)
Hotarit lucru , trebuie curaj pentru un astfel de articol. In vremea corectitudinii politice o expunere dintr-asta "neortodoxa" e ca o gura de aer proaspat.
3. Moftul scotian
(mesaj trimis de Willis în data de 22.09.2014, 11:27)
O doamna, in lacrimi spunea la TV ca se bucura ca este scotiana dar este mandra ca este britanica. Iata raspunsul. Pe de alta parte prin desfacerea GB in doua sau 3 tari, cine ar putea ameninta uniunea insulei?nimeni, ca doar Scotia sau Tara Galilor su chiar temutul Albion, nu se invecineaza nici cu Rusia, nici cu Ungaria, nici cu mai stiu eu ce stat dornic de a acapara Muntii Scotiei sau mai stiu eu ce distilerie de la 1668 incoace.Sa fim seriosi. Puterea Angliei sta chiar in unitattea acestor popoare, in ambitia lor de a face ceea ce este cel mai bun pentru ei ca natie, natiunea celei mai tari tari din lume ANGLIA.