Evoluţia comerţului mondial pune sub semnul întrebării direcţia globalizării

Comerţul mondial a înregistrat un declin accentuat în 2015, comparabil doar cu scăderea din 2009, în perioada acută a crizei financiare globale.

Pe fondul reducerii majore a cererii din economiile emergente, "evoluţia comerţului a determinat creşterea îngrijorării cu privire la sănătatea economiei globale", după cum scrie Financial Times.

Datele publicate în World Trade Monitor de către Bureau for Economic Policy Analysis (CPB) din Olanda arată o scădere a valorii comerţului global cu 13,8% în 2015 faţă de anul precedent, în condiţiile unei creşteri cu 2,5% a volumului.

Datele lunare arată încetinirea accentuată atât a volumului, cât şi a valorii comerţului global încă din 2011 şi menţinerea valorii în zona de contracţie în cea mai mare parte a ultimilor trei ani (vezi graficul 1), pe fondul prăbuşirii preţurilor.

Declinul valorii importurilor şi exporturilor s-a accentuat mai ales din 2014, iar dinamica lor este comparabilă celei de la sfârşitul deceniului trecut (vezi graficul 2).

Cu toate că volumul comerţului a înregistrat creşteri anuale, este deosebit de îngrijorătoare dinamica negativă accentuată a valorii importurilor şi exporturilor, în condiţiile creşterii semnificative a gradului de îndatorare. Datoriile sunt exprimate în termeni nominali, iar capacitatea de rambursare a acestora s-a redus puternic, nu doar pentru producători, ci şi pentru transportatorii maritimi.

Indicele Baltic Dry, care reflectă costul transportului pentru principalele rute maritime comerciale, s-a prăbuşit efectiv în ultima jumătate de an şi se menţine aproape de minimul istoric.

Din punct de vedere al valorii schimburilor comerciale externe, scăderi masive s-au înregistrat în 2015 pentru exporturile şi importurile din Europa Centrală şi de Est, de 29,5%, respectiv 25,1% faţă de anul precedent, în condiţiile în care declinul din 2009 a fost de 16,3%, respectiv 30,5%.

Tot în 2015, economiile avansate au înregistrat o scădere de 14% a valorii importurilor faţă de anul anterior (-12,6% în 2009) şi de 13% a exporturilor (-8,9% în 2009), după cum mai arată datele de la CPB.

La nivelul de ansamblu al economiilor emergente, declinul valorii comerţului exterior l-a depăşit anul trecut pe cel din 2009.

Conform unor informaţii recente de la Maersk Line, preluate de Financial Times, volumul exporturilor Chinei către ţările din America Latină a scăzut dramatic în prima lună a anului curent, pe fondul unei scăderi anuale de 60% a exporturilor către Brazilia.

"Înainte de 2008, comerţul global a crescut decenii la rând şi de două ori mai repede decât producţia globală, dar din 2011 avansul comerţului s-a temperat până la nivelul creşterii economice şi au apărut voci care apreciază că s-a atins vârful fenomenului globalizării", mai scrie FT.

În aceste condiţii şi pe fondul semnalelor transmise de bursele globale în primele două luni ale anului 2016, autorităţile monetare şi fiscale internaţionale caută noi căi de stimulare a economiilor.

Problema a fost abordată inclusiv la ultima întâlnire a bancherilor centrali şi a miniştrilor de finanţe din ţările G20 de la Shanghai, unde divergenţele de opinii au fost evidente.

"Poziţia lui Wolfgang Schäuble creează premisele unui conflict la întâlnirea G20", scria Financial Times, deoarece ministrul de finanţe al Germaniei şi-a exprimat opoziţia faţă de orice alte programe de stimulare fiscală. În opinia sa, "preţul scăzut al petrolului reprezintă deja un factor uriaş de stimulare a cererii", iar autorităţile trebuie să se concentreze doar asupra reformelor structurale.

În timp ce Jacob Lew, Secretarul Trezoreriei din Statele Unite, a făcut un apel pentru utilizarea tuturor instrumentelor politicii monetare în celelalte ţări din grupul G20, Schäuble consideră că "a fost epuizat complet spaţiul de utilizare a politicii monetare", după cum mai scrie FT, iar "finanţarea creşterii prin acumularea unor noi datorii nu va conduce decât la zombificarea economiilor".

Dacă divergenţele de această natură se vor adânci între ţările membre ale grupului G20, declinul comerţului mondial poate constitui factorul declanşator al unor schimbări structurale care nu vor mai aştepta aprobarea autorităţilor şi vor modifica radical înţelesul noţiunii de globalizare.