EXCLUSIV: Preşedintele ANI, Alexandru Macovei: "Am dori să răsturnăm statisticile la 90% integritate şi 10% corupţie"

• În acest moment, în arhiva Agenţiei se regăsesc peste 500.000 de declaraţii de avere şi de interese

Reporter: Ţara noastră a devenit primul stat european care a creat o instituţie specializată în verificarea averilor, conflictelor de interese şi respectării regimului incompatibilităţilor - Agenţia Naţional[ de Integritate (ANI). A fost necesară înfiinţarea ANI, în premieră, tocmai la noi?

Alexandru Macovei: Cu certitudine. ANI este o instituţie independentă ce exercită un control administrativ pe bază de independenţă operaţională, fiind un mecanism eficient de control al averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice, al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor. Înfiinţarea ANI este un nou succes în lupta anticorupţie, după cum o spun şi experţii Comisiei Europene (CE), după ce România a instituit, în anul 2005, cele mai detaliate declaraţii de avere din Europa.

Reporter: Cu ce probleme s-a confruntat sistemul politic din ţară până la apariţia acestei Agenţii?

Alexandru Macovei: Cu toate că, încă din anul 1996, exista o lege privind declaraţiile de avere, până în 2007 nu exista un control al acestora şi al veridicităţii acestora, sau nu exista o autoritate care să răspundă de supravegherea legislaţiei privind conflictele de interese şi incompatibilităţile. În cadrul negocierilor pentru aderare, Uniunea Europeană a atras atenţia României asupra necesităţii de a crea un mecanism de verificare. O poziţie similară a adoptat şi Grupul Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO), care se referea la necesitatea îmbunătăţirii mecanismului de verificare a averilor şi a conflictelor de interese. La data de 21 mai 2007 a fost adoptată Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, într-o formă conformă cu recomandările experţilor europeni privind independenţa şi eficienţa de care trebuie să beneficieze un asemenea organism.

Reporter: Care sunt principalele obiective ale mandatului dumneavoastră la conducerea ANI? Ce pârghii aveţi la dispoziţie pentru a le îndeplini?

Alexandru Macovei: Principalele obiective ale mandatului meu au fost acelea de a pune bazele unei agenţii cu atribuţii de control administrativ pe bază de independenţă operaţională, de a organiza administrativ această instituţie şi de a o face operativă. Cred că, până în prezent, aceste obiective au fost realizate într-un timp foarte scurt, în ciuda tuturor "piedicilor" şi "atacurilor". Am reuşit să ne optimizăm poziţia de pionierat instituţional în privinţa verificărilor averilor, incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese. În prezent, creşterea încrederii cetăţenilor în persoanele care îndeplinesc funcţii ori demnităţi publice, creşterea credibilităţii informaţiilor şi a Agenţiei Naţionale de Integritate - ca instituţie, sunt obiectivele ţintă pe care ni le-am propus.

Reporter: Consideraţi că existenţa unei agenţii care sancţionează declaraţiile false ale demnitarilor şi funcţionarilor publici garantează existenţa unui sistem politic corect şi transparent?

Alexandru Macovei: Permiteţi-mi să precizez că nu este vorba de "declaraţii false", ci doar de unele declaraţii care, din diverse motive, conţin date şi informaţii eronate. În acest moment încercăm să-i responsabilizăm pe cei care au, conform legii, obligaţia declarării în scris, pe propria răspundere, a bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin atât persoanei verificate, cât si familiei, şi să-i facem să conştientizeze importanţa corectitudinii completării şi depunerii declaraţiilor de avere şi de interese. Pentru persoa­nele în cazul cărora s-a constatat faptul că declaraţiile erau completate greşit, dar fără intenţie, s-a încercat pe cât posibil să se meargă pe palierul de prevenţie. În schimb, în cazul persoanelor la care s-a observat încălcarea prevederilor legale, în întocmirea declaraţiilor au fost aplicate sancţiuni conform legii. Astfel, până în acest moment au fost date 2080 de sancţiuni contravenţionale. Sunt în curs de verificare 2344 de persoane, dintre care 1826 autosesizări şi 518 sesizări, au fost soluţionate 609 dosare, iar 1786 de dosare sunt în lucru. Au fost trimise în instanţă 6 persoane, la Parchet 95 şi 42 la comisiile de disciplină.

Reporter: Din experienţa dumneavoastră în acest domeniu, consideraţi că politicienii se tem de consecinţele pe care le au declaraţiile eronate de avere şi de interese? Prin urmare, de la apariţia ANI şi până acum, există semne că politicienii acţionează responsabil?

Alexandru Macovei: Până la momentul în care agenţia a devenit operativă, declararea în scris, pe propria răspundere, a bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin atât persoanei verificate, cât şi familiei, precum şi corectitudinea datelor cuprinse în declaraţii era tratată cu indiferenţă ca o simplă formalitate fără însemnătate. La momentul demarării verificărilor de către ANI, persoanele care intră sub incidenţa legii 144/ 2007 au conştientizat că orice inadvertenţă se sancţionează, motiv pentru care obligaţiile legale în acest domeniu au început să fie abordate cu responsabilitate.

Reporter: Raportul Comisiei Europene pe Justiţie indică o uşoară evoluţie a unor instituţii precum Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sau Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care în ultima perioadă au avut activitate, dar nu arată o schimbare generală a justiţiei, care este în continuare subordonată politicului. Consideraţi că acest raport reflectă realitatea? Cu ce puncte sunteţi de acord şi cu care nu sunteţi de acord?

Alexandru Macovei: Raportul Comisiei Europene pe Justiţie surprinde dintr-un unghi obiectiv realitatea privind activitatea noastră, iar eforturile Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au fost reflectate în mod pozitiv de oficialii europeni. Deşi îndeplinirea măsurilor stabilite prin condiţionalitatea 2 (din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare) este privită prin prisma unei atitudini pozitive, asta nu înseamnă că ANI şi-a atins scopul. Greul de abia acum începe, deoarece Agenţia trebuie să demonstreze acelaşi ritm susţinut şi, în paralel, realizarea activităţii de prevenţie, fapt confirmat şi de raportul CE. Astfel, am dori să răst­urnăm statisticile la 90% integritate şi 10% corupţie şi să asigurăm integritatea şi legalitatea persoanelor aflate în funcţii sau demnităţi publice.

Reporter: ANI este o agenţie independentă, însă Consiliul Naţional de Integritate (CNI), care monitorizează activitatea sa, se află sub controlul Senatului. Este benefică această asociere justiţie-politic? Sau credeţi mai degrabă într-un paralelism al celor două sisteme?

Alexandru Macovei: CNI este un organism cu activitate nepermanentă, aflat sub control parlamentar exercitat de către Senat şi nu subordonat Senatului. Consider că o colaborare între politic şi justiţie ar fi combinaţia ideală în cazul în care cele două ar avea acelaşi obiectiv, şi anume scăderea nivelului corupţiei la toate nivelele.

Reporter: Activitatea ANI este monitorizată de organisme ale Comisiei Europene. Cum se desfăşoară acest proces şi ce implicaţii are asupra activităţii Agenţiei?

Alexandru Macovei: Probabil că nu numai Comisia Europeană supraveghează modul în care Agenţia a fost înfiinţată, organizată, precum şi evoluţia ei. Încă de la înfiinţarea ANI, celelalte state membre şi-au exprimat dorinţa de a prelua şi implementa modelul acestei instituţii, dacă aceasta va fi eficientă şi va avea rezultate notabile. Astfel, Agenţia este prioritară nu numai la nivel naţional, ci şi la nivelul Uniunii Europene.

Reporter: Imaginea ţării noastre, pe care Uniunea Europeană o prezintă comunităţii, este aceea de ţară coruptă, reminiscenţă a regimului comunist. Cum s-ar putea schimba această imagine? Ce măsuri ar trebui luate?

Alexandru Macovei: Din fericire, imaginea României pe plan extern în ultima perioadă a evoluat foarte bine, aşa cum rezultă şi din raportul CE. Suntem pe un plan ascendent şi nu trebuie să ne oprim aici. E greu de precizat o reţetă, o metodă pe care s-o putem prelua de la alte ţări, deoarece fiecare sistem are particularităţile lui şi întâmpină probleme diferite.

Reporter: Aveţi un exemplu de justiţie funcţională, din ţări ale Europei, care ar putea fi un model pentru ţara noastră? Cum v-aţi motiva alegerea?

Alexandru Macovei: Probabil că un sistem demn de apreciat este cel anglo-saxon în general, şi eventual cel britanic în special, care este recomandat prin vechimea lui şi prin eficacitatea de care a dat dovadă de-a lungul timpului. Un astfel de sistem, însă, ar fi practic imposibil de implementat acum în ţara noastră. O altă piedică în implementarea acestui sistem ar fi şi mentalitatea cetăţenilor.

Reporter: În afara cazurilor Adrian Năstase, Sorina Plăcintă şi Victor Alistar, ce alte declaraţii de avere şi interese monitorizaţi în acest moment?

Alexandru Macovei: Inspectorii de integritate monitorizează toate categoriile de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese prevăzute la art. 39 din legea 144/2007, fără a fi impuse criterii prioritare. În acest moment, în arhiva agenţiei se regăsesc peste 500.000 de declaraţii de avere şi de interese. O simplă asociere cu câteva persoane nu este relevantă în sensul în care Legea ANI are ca "target" peste 300.000 de persoane, care au obligativitatea depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.

Reporter: Vă mulţumesc!