EXCLUSIVITATE: Marian Sârbu, CSSPP: "Activele fondurilor de pensii - 3 miliarde de euro, anul viitor"

• "Fondurile de pensii, printre cei mai importanţi investitori în Societăţile de Investiţii Financiare"

• "Oferta de investiţii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este limitată"

• Fondurile de pensii, foarte active la tranzacţionare pe acţiunile BRD, "Transelectrica", "Compa", "Romcarbon" şi NEPI

Reporter: În ultima perioadă s-au înregistrat scandaluri răsunătoare în sistemul bancar, pe piaţa de capital şi de asemenea, au existat schimbări fulger la conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în timp ce sistemul pensiilor private a fost ocolit de astfel de evenimente. Cum vă explicaţi acest lucru?

Marian Sârbu: Sistemul de pensii private are o arhitectură simplă, clară şi eficientă, bazată pe conturi personale şi transparenţă în activitatea de investire desfăşurată de companiile autorizate de CSSPP în numele participanţilor.

Astfel, puţine elemente de controversă sunt de natură să afecteze într-un fel sau altul sistemul în sine sau activitatea CSSPP.

Sectorul pensiilor private din România este relativ nou, dar riguros reglementat şi supravegheat. Adoptat cu întârziere faţă de alte state, a beneficiat de experienţa acestora în crearea unui mecanism de siguranţă solid şi transparent. Atât factorii de decizie, cât şi partenerii de dialog social au avut şi au în continuare o abordare pragmatică şi serioasă cu privire la sistemul de pensii private dată fiind importanţa acestora pentru individ şi societate şi mai ales situaţia extrem de defavorabilă a României din punct de vedere demografic, respectiv îmbătrânirea populaţiei.

Reporter: Au participanţii la fondurile de pensii private motive de îngrijorare că evenimente similare celor din sistemul bancar sau din piaţa de capital le-ar putea afecta siguranţa sumelor pe care ar trebui să le primească la pensionare?

Marian Sârbu: Legislaţia specifică domeniului pune foarte mult accent pe siguranţă, încercând să acopere toate aspectele legate de siguranţa investiţiilor, soliditatea societăţilor şi a fondurilor de pensii. De aceea este mult mai puţin probabil ca în sistemul de pensii private să apară nereguli majore în funcţionarea companiilor autorizate de către CSSPP, în calitate de arbitru al pieţei.

Spre deosebire de celelalte sectoare financiare din România, sistemul de pensii private dispune de o serie de avantaje. Prin modul de organizare a sistemului, prin separarea activelor fondurilor de pensii de cele ale administratorilor, contribuţiile participanţilor sunt puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece, la un moment dat, administratorii fondurilor de pensii private sau acţionarii acestora. De asemenea, potrivit legislaţiei aplicabile, nicio operaţiune cu activele fondului nu poate fi efectuată fără acordul depozitarului, instituţie care răspunde solidar cu administratorul în faţa participanţilor şi care este supravegheată şi controlată de către Banca Naţională a României.

Reporter: În ce stadiu se află trecerea la supravegherea pe bază de riscuri, având în vedere evenimentele care s-au produs în celelalte sisteme?

Marian Sârbu: Trecerea de la un sistem bazat pe principiul de conformitate la un mecanism de supraveghere bazat pe riscuri este un proces treptat a cărui implementare va depinde în bună măsură de gradul de dezvoltare a pieţei pensiilor private din România, de experienţa acumulată şi gradul de maturitate al societăţilor de pensii autohtone.

CSSPP a depus eforturi pentru crearea premiselor introducerii supravegherii pe bază de riscuri. În luna septembrie a acestui an a fost adoptată norma privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii administrate privat. De asemenea, în legislaţia secundară se regăsesc deja obligaţii cu privire la implementarea principiilor de guvernanţă corporativă şi a unor mecanisme mai bune de identificare, gestionare şi control al riscurilor la nivelul fiecărui administrator, în vederea întăririi capacităţii operaţionale de supraveghere a acestora. Nu ne-am asumat însă un termen limită pentru introducerea acestui mecanism.

Reporter: Câte dintre sancţiunile şi amenzile aplicate de CSSPP în acest an au fost contestate?

Marian Sârbu: În cursul anului 2012 au fost formulate un număr de 14 plângeri având ca obiect revocarea totală sau parţială a unei decizii de sancţionare aplicată de CSSPP, în contextul în care, în perioada ianuarie - septembrie 2012 au fost acordate sancţiuni pentru şapte persoane fizice, respectiv nouă persoane juridice.

Două dintre contestaţiile formulate împotriva sancţiunilor acordate de CSSPP sunt în curs de soluţionare, două plângeri au fost admise în parte şi zece plângeri au fost respinse. În 2012 nu au fost formulate acţiuni în contencios administrativ împotriva acestor decizii.

Reporter: Care este impactul pe care îl estimaţi prin introducerea noii norme privind provizionul tehnic pentru fondurile de pensii private?

Marian Sârbu: În mod evident, norma va contribui la îmbunătăţirea nivelului de siguranţă a sistemului de pensii private prin prisma majorării rezervelor constituite de administratori în vederea acoperirii riscurilor. Noul act normativ a venit în sprijinul administratorilor de pensii private cu o metodologie standard completă, ca punct de referinţă la care aceştia să se raporteze şi care să asigure o corectă evaluare a provizionului tehnic. Proiectul normei de provizion reprezintă un efort considerabil de reglementare generat de nivelul de detaliu în care sunt descrise metode complexe de calcul actuarial. Acest efort s-a dovedit absolut necesar pentru protejarea drepturilor şi intereselor participanţilor în faţa riscurilor la care fondul de pensii este expus.

Reporter: Cum va influenţa norma CSSPP, privind limitarea investiţiilor fondurilor de pensii în fondurile de private equity, finanţarea economiei reale?

Marian Sârbu: CSSPP susţine protejarea participanţilor şi un sistem de pensii echilibrat, puternic şi stabil. Având în vedere analizele efectuate de către experţii instituţiei cu privire la riscurile la care ar fi putut fi expuse fondurile de pensii private, am propus limitarea expunerii fondurilor de pensii private pe active relativ riscante, cu o evaluare dificilă sau cu lichiditate scăzută.

În prezent fondurile de pensii private pot investi în private equity până la 10% din active, însă nici un fond de pensii nu a considerat până acum oportun să aloce bani în aceste instrumente financiare. Prin urmare, este puţin probabil ca administratorii să ducă lipsa acestor tipuri de investiţii. Dincolo de acest aspect, scopul banilor adunaţi la fondurile de pensii este investirea în cele mai bune condiţii de randament şi risc, fără a sacrifica siguranţa investiţiilor pentru orice alt obiectiv la nivel macroeconomic. Altfel, consecinţele vor fi suportate de viitorii pensionari.

Fondurile de pensii private pot contribui la dezvoltarea economiei prin investiţii majore, odată cu acumularea unui volum suficient al activelor, în condiţiile creşterii volumului contribuţiilor şi a investirii profitabile a acestora. Însă acesta este un beneficiu secundar, mai importantă fiind fructificarea contribuţiilor participanţilor la sistemul de pensii în condiţii de siguranţă maximă. Orizontul investiţional pe termen lung şi apetitul la risc redus al acestor fonduri implică o participare activă pe piaţa instrumentelor cu venit fix şi o alocare a fondurilor către sectoarele economiei cu potenţial de dezvoltare pe termen lung.

Pe de altă parte, cu active de peste două miliarde de euro şi în creştere, fondurile de pensii deţin deja un rol important în economia locală şi în susţinerea pieţei de capital româneşti. Acestea au investiţii majore în companii cu capital românesc, iar cea mai mare parte a investiţiilor acestora sunt realizate în România.

Reporter: Cum arată oferta de investiţii de la Bursa de Valori Bucureşti pentru fondurilor de pensii private?

Marian Sârbu: Deocamdată, oferta de investiţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este limitată din punct de vedere al valorii activelor fondurilor de pensii private în comparaţie cu rulajele zilnice efectuate prin BVB, al diversificării tipurilor de instrumente financiare tranzacţionabile şi al numărului redus de emitenţi eligibili conform reglementărilor prudenţiale aplicabile.

Administratorii fondurilor de pensii private au optat pentru o structură a portofoliilor orientată în special către instrumente cu venit fix, de natura titlurilor de stat şi obligaţiunilor (municipale, corporative şi supranaţionale).

Aproximativ 12% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în acţiuni, dintre care 8,86% în România şi 3,14% în străinătate. Dat fiind caracterul social al sistemului de pensii private, valoarea mare a activelor şi reglementările prudenţiale aplicabile, fondurile de pensii private sunt nevoite să investească în emitenţi cotaţi pe BVB, cu capitalizare ridicată şi lichiditate pe măsură. Din păcate, astfel de emitenţi sunt puţini şi sunt concentraţi în special în sectoarele financiar (SIF-uri, "Fondul Proprietatea", bănci), petrolier ("OMV Petrom") şi utilităţi ("Transelectrica", "Transgaz"). Restul sectoarelor economice sunt slab reprezentate, iar lichiditatea acestora este scăzută. Cifrele de mai sus arată faptul că administratorii au preferat investiţii în monedă naţională (eliminând astfel riscul valutar, întrucât contribuţiile şi obligaţiile sunt exprimate în lei), păstrând majoritatea activelor pe teritoriul României.

Analizând volumele tranzacţionate pe BVB şi modificările în deţinerile fondurilor de pensii private în acţiuni listate pe bursă, în primele trei trimestre din 2012, putem afirma că fondurile de pensii private se numără printre cei mai importanţi investitori în companiile listate la BVB. Spre exemplu, pentru un număr de cinci emitenţi, fondurile de pensii au tranzacţionat între 20% şi 50% din totalul volumelor de piaţă al acestora: BRD, "Transelectrica", "Compa", "Romcarbon" şi NEPI. Pentru unele companii aceste procente ajung la 80% din volum.

De asemenea, fondurile de pensii se numără printre cei mai importanţi investitori în societăţile de investiţii financiare (SIF-uri), cu impact benefic în economia României, conferind lichiditate şi stabilitate acestor titluri cotate la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti. La data de 31 august 2012, fondurile de pensii private aveau investiţii în SIF-uri de 177,5 milioane lei, adică peste 39,8 milioane euro.

Dezvoltarea fondurilor de pensii private va avea un impact pozitiv asupra pieţelor financiare locale şi datorită activităţii pe care acestea o desfăşoară pe piaţa de capital.

Din datele prezentate se poate observa deja rolul major pe care îl deţine sistemul de pensii private în susţinerea Bursei de Valori de la Bucureşti şi implicit a pieţei de capital româneşti.

Reporter: Ce părere aveţi despre investiţiile fondurilor de pensii în aur, în condiţiile în care valoarea acestui activ a crescut în ultima perioadă?

Marian Sârbu: În general, metalele preţioase se pot utiliza în scopul diversificării portofoliilor datorită corelaţiei scăzute pe care o au cu instrumentele cu venit fix şi cu acţiunile, reprezentând totodată şi un mijloc de refugiu împotriva inflaţiei. În ultimii ani, statele au încercat să diminueze efectele crizei economice şi financiare extinse la nivel global, prin politici monetare expansioniste, caracterizate de dobânzi scăzute şi emisiuni monetare, alimentând astfel temeri inflaţioniste. În acest context, aurul şi-a confirmat rolul de activ de refugiu, preţul său înregistrând creşteri puternice. Dar această evoluţie l-a adus în atenţia investitorilor, acordându-i totodată şi un caracter speculativ. Întrucât îngrijorările inflaţioniste nu s-au materializat pe măsura aşteptărilor, evoluţia viitoare a preţului aurului este incertă, iar rezultatele obţinute în trecut nu sunt o garanţie a performanţelor viitoare. Tocmai de aceea, cadrul legal aplicabil investiţiilor fondurilor de pensii private a fost conceput astfel încât administratorii acestora să poată obţine o diversificare a portofoliilor cu respectarea cerinţelor de prudenţialitate.

În prezent, plasamentul în aur a fost ales de două fonduri, dar la nivelul întregului sistem de pensii private investiţia rămâne scăzută, situându-se sub 0,1% din totalul activelor.

CSSPP nu urmăreşte interzicerea investiţiilor în metale preţioase, ci doreşte ca fondurile de pensii private să beneficieze de o paletă largă de investiţii prin intermediul unor instrumente financiare lichide, reglementate şi recunoscute pe plan internaţional.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru anul viitor, privind piaţa pensiilor private de la noi?

Marian Sârbu: În privinţa activelor gestionate atât în Pilonul II cât şi în Pilonul III, estimez atingerea unui nivel de 10 miliarde de lei pentru finalul acestui an. În 2013 activele se vor apropia de 13 miliarde de lei, o estimare mai prudentă fiind undeva în jurul a 12,7 miliarde lei, cu o pondere de aproape 2% din PIB-ul prognozat pentru anul viitor.

Reporter: Ne putem aştepta, anul viitor, la ieşirea unor jucători mici de pe piaţa pensiilor private de la noi?

Marian Sârbu: În prezent, sistemul pensiilor private din România cuprinde 20 de fonduri, din care nouă activează pe piaţa pensiilor administrate privat - Pilonul II, iar 11 sunt fonduri de pensii facultative. În ultimii ani, a avut loc o consolidare a pieţei pensiilor private prin fuziuni, ca parte a unui proces natural de evoluţie a acestui sector financiar.

Astfel, faţă de perioada iniţială de aderare din Pilonul II, numărul fondurilor de pensii s-a redus la jumătate, ajungând la nouă.

În contextul crizei economice, este posibil ca unii administratori de fonduri să dorească să îşi restrângă activitatea, de aceea ne putem aştepta, pe termen mediu şi lung, la o scădere a numărului de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), prin achiziţii şi fuziuni.

În Pilonul III, în primul trimestru al anului viitor, vom avea doar zece fonduri de pensii facultative, odată cu definitivarea procesului de administrare specială a Fondului de Pensii Facultative Concordia Moderat.

Reporter: Care sunt riscurile care ar putea afecta stabilitatea pieţei pensiilor private?

Marian Sârbu: Pensia privată trebuie privită ca un produs financiar de investiţii-economisire pe termen lung. Fluctuaţiile preţurilor diverselor instrumente financiare influenţează în mod clar programele de investiţii, însă rezultatele fondurilor de pensii trebuie analizate, în primul rând, prin prisma efectelor pe termen lung. Faţă de perioada de început a sistemului de pensii private, fondurile deţin acum un portofoliu investiţional diversificat şi de-a lungul timpului şi-au majorat expunerea pe acţiuni, ceea ce înseamnă că la o posibilă ajustare a bursei ar resimţi efecte mai importante decât în trecut. Să nu uităm că astfel de oscilaţii sunt fireşti în orice piaţă financiară, iar rezultatele pe termen scurt au, tocmai de aceea, o relevanţă limitată. Mai mult, fondurile de pensii în sine reprezintă un factor de stabilitate în sectorul financiar, mai ales în perioadele dificile, datorită politicilor investiţionale pe termen lung.

Riscurile principale la care este expus sistemul de pensii private ţin de portofoliul de investiţii, cum ar fi riscul de piaţă sau riscul de lichiditate precum şi de structura demografică, respectiv gradul de îmbătrânire a populaţiei.

Riscul generat de situaţia datoriilor suverane ale ţărilor din Europa este cel mai important pentru sistemul de pensii întrucât efectele asupra economiei reale sunt semnificative. Toate măsurile luate în Uniunea Europeană pentru a preveni falimente ale statelor afectează economiile reale şi implicit piaţa muncii. De asemenea, situaţia incertă din Europa se transmite şi pieţelor financiare, care înregistrează volatilităţi ridicate şi pot afecta negativ investiţiile fondurilor de pensii private. Tocmai acesta a fost şi motivul pentru care CSSPP a promovat o abordare prudenţială, prin reglementările aplicabile, direcţionând investiţiile fondurilor de pensii private în instrumente financiare cu venit fix ce au calificativul de performanţă "Investment Grade" acordat de agenţiile de rating ("Moody's", "S&P", "Fitch"). Însă, aceste calificative sunt adesea revizuite în sens negativ, impunând măsuri active în portofoliile fondurilor de pensii şi putând genera costuri suplimentare. Având în vedere dificultăţile de pe piaţa muncii (şomajul, nivelul salarial real transpus în puterea de cumpărare etc.), pilonul pensiilor facultative poate fi afectat atât prin prisma creşterii numărului de participanţi, cât şi a valorii contribuţiilor virate.

Există de asemenea şi un risc teoretic de natură legislativă. Întrucât sistemul de pensii private din România a fost conceput de o perioadă relativ scurtă de timp, cadrul legislativ aplicabil este în continuă dezvoltare.

Reporter: Care sunt priorităţile CSSPP pentru anul viitor?

Marian Sârbu: Priorităţile CSSPP sunt stabilite prin prisma unei viziuni asupra întregului mecanism de securitate socială din România. Abordarea noastră în acest sens pune accent pe interdependenţa între pilonii sectorului de pensii şi pe ireversibilitatea componentei de pensii private.

CSSPP îşi va aduce aportul la procesul de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi de funcţionare a sistemului de pensii private.

În privinţa arhitecturii legislative a sistemului de pensii private, următorul pas foarte important constă în aprobarea Legii privind modul de plată a pensiilor astfel încât să acoperim complet nevoile participanţilor de acum, viitorii pensionari.

Totodată, în completarea acestei arhitecturi avem în vedere introducerea sistemului de pensii ocupaţionale, componentă care va permite extinderea întregului sector de pensii private.

Toate aceste priorităţi vor fi circumscrise unui principiu fundamental al activităţii CSSPP: echilibrul dintre rolul economic şi cel social al fondurilor de pensii administrate privat.