Experţii susţin: "Nu este ilegal să candideze la preşedinţie un fost ofiţer acoperit"

Actualizare 14:06 Sârbu: "SIE ne-a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit"

Vicepreşedintele Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, a declarat, azi, că serviciul a transmis comisiei, sub semnătura directorului Teodor Meleşcanu, un document din care reiese că nu există niciun candidat la prezidenţiale, ministru sau parlamentar care să fie ofiţer acoperit.

"A avut loc şedina Comisiei de control şi supraveghere a SIE. Am primit un material din partea serviciului semnat de ministrul Meleşcanu prin care ni se comunică că nu există niciun fel de situaţie în care un candidat, ministru, parlamentar să fie ofiţer acoperit", a spus Sârbu.

---------

Pârâciosul Traian Băsescu care vede ofiţeri acoperiţi printre candidaţii la preşedinţie a dezgheţat subiectul implicării serviciilor de informaţii în viaţa politică, fapt care dacă s-ar dovedi adevărat, atunci ar trăda o continuitate a practicilor profund nedemocratice ale aparatului represiv al vechiului regim, Securitatea.

"Încă mai cred că au timp candidaţii, înainte de a-şi depune candidaturile, să spună public [...] dacă au fost cumva sau nu ofiţeri acoperiţi", a ţinut să precizeze şeful statului, recent, într-o emisiune televizată.

Traian Băsescu a spus că este ilegal ca un serviciu de informaţii să dezvăluie calitatea de ofiţer acoperit, însă candidatul înscris în cursa pentru Cotroceni, care se află într-o astfel de situaţie are obligaţia morală să şi-o asume public.

Experţii în drept îi dau dreptate preşedintelui, afirmând că, da, obligaţia de a face cunoscută o colaborare anterioară cu serviciile de informaţii este doar una de natură morală, nu şi legală.

Incompatibilitatea privind exercitarea unei funcţii politice şi deţinerea statutului de cadru militar (n.r. ofiţer sub acoperire) care este prevăzută de legislaţia în vigoare, face trimitere doar la o colaborare în curs, susţin experţii.

Gheorghe Piperea, avocat şi prof. dr. în drept, afirmă: "Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu este o temă falsă. Dacă, într-adevăr ar exista un ofiţer sub acoperire în rândul candidaţilor la alegerile prezidenţiale, depunerea candidaturii sale ar fi împiedicată de serviciul de informaţii în cadrul căruia presupusul ofiţer îşi desfăşoară activitatea. Pe de altă parte, dacă există o certitudine în privinţa existenţei unui ofiţer acoperit în rândul prezidenţiabililor, acest lucru nu se poate dezavua fără a "arunca în aer" un întreg sistem de relaţii. Dacă un ofiţer acoperit este dezavuat, el trebuie retras din activitate pentru că acest fapt pune în pericol atât viaţa sa, cât şi a altor persoane, nu este vorba doar despre un prejudiciu adus patrimoniului.

Trebuie, însă să atragem atenţia asupra faptului că dacă este vorba despre un ofiţer sub acoperire aflat în subordinea unui serviciu de informaţii străin, situaţia este deosebit de gravă. În aceste condiţii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării trebuie să convoace o şedinţă şi să ia în discuţie această problemă, iar nu să fie dezbătută de Traian Băsescu, la televizor."

La o examinare atentă constatăm că legislaţia în vigoare stabileşte o demarcaţie clară între activitatea de intelligence şi implicarea în "viaţa cetăţii". Legea privind activitatea Serviciului de Informaţii Externe (SIE) prevede că personalul SIE este format din cadre militare, militari angajaţi pe bază de contract şi salariaţi civili, cărora le este interzis să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora. Prevederi cu caracter similar se pot regăsi în Legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (SRI), la articolele 27, respectiv 36, care consacră faptul că personalul SRI se compune din cadre militare permanente şi salariaţi civili, care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative şi nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret.

Amândouă legile prevăd ca operaţiunile desfăşurate de SIE şi SRI să respecte Constituţia României, legile ţării, hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi regulamentele militare.

Traian Băsescu şi-a declarat intenţia să îl deconspire pe ofiţerului acoperit din rândul candidaţilor la preşedinţie, fără să fi precizat dacă acesta este un ofiţer în exerciţiu sau dacă acesta şi-a încetat angajamentul faţă de serviciile de informaţii; după cum am văzut diferenţa între cele două situaţii este majoră, ca de la imoral la ilegal.

Confuzia este sporită de faptul că Băsescu a afirmat: "nu este corect să te duci într-o asemenea funcţie având două butoane", ceea ce sugerează că întrucât răspunde la două butoane avem de-a face cu un ofiţer acoperit în exerciţiu şi, pe de altă parte, faptul că Băsescu califică situaţia drept "incorectă", iar nu ilegală, sugerând că este vorba despre o obligaţie morală, iar nu una legală.

În actualul context geopolitic, probarea unei astfel de încălcări a legislaţiei în vigoare ar vulnerabiliza atât serviciile de intelligence, cât şi imaginea României în cadrul NATO şi UE.

Dacă acuzaţia lansată de Traian Băsescu s-ar dovedi adevărată, atunci aceasta ar certifica public faptul că tranziţia democratică a ţării noastre, precum şi funcţionalitatea democraţiei post-decembriste sunt şubrede şi, mai degrabă, mimate, ceea ce noi cetăţenii de rând susţinem din totdeauna.