FEDERAŢIA "SOLIDARITATEA SANITARĂ": Prelungirea vârstei de pensionare nu rezolvă problemele de personal

Potrivit Federaţiei "Solidaritatea Sanitară, ordonanţa de urgenţă prin care se prelungeşte vârsta de pensionare la 65 de ani nu rezolvă problema lipsei de personal din unităţile medicale, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Prin publicarea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) nr. 23/15.05.2014 este prelungită vârsta de pensionare a asistentelor medicale aşa cum a fost solicitată de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România: asistentele medicale din spitalele publice se pot pensiona la 65 de ani sau, la cerere, la vârsta standard prevăzută de Legea 263/2010 (59 de ani şi 10 luni la această dată).

Potrivit Federaţiei, problema creată de modificarea vârstei de pensionare a asistentelor medicale prin Legea nr. 53/aprilie 2014 este însă doar parţial rezolvată, deoarece unele unităţi sanitare au aplicat deja prevederile acestei legi, pensionând asistentele medicale care îndeplineau condiţiile legale. De asemenea, în intervalul aprilie - mai 2014 rămân aplicabile prevederile legii 53/2014, ceea ce înseamnă că pentru toţi salariaţii care îndeplineau condiţiile de pensionare contractul individual de muncă a încetat de drept.

Suplimentar, un număr semnificativ dintre asistentele medicale care îndeplinesc vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 263/2010 doresc să se pensioneze, putând acum să facă asta atât în baza Legii nr. 53/2014 cât şi în baza OUG nr. 23/2014.

"Decizia individuală de pensionare este justificată, fiind un drept al salariatelor. La luarea acestei decizii contribuie în mod decisiv oboseala adunată de salariate în ultimii ani, perioadă în care au fost nevoite să lucreze suplimentar pentru a acoperi efectele deficitului de personal, respectiv pentru a efectua sarcinile de lucru ale colegelor plecate", potrivit comunicării.

Esenţa problemei pensionării asistentelor medicale este generată de declararea ca neconstituţională a OUG 77/2013, care prevedea la art. 5 posibilitatea angajării "unu la unu" (angajarea unui nou salariat pentru fiecare salariat plecat), managerii unităţilor sanitare fiind astfel în imposibilitate de a înlocui salariatele pensionate.

"Gravitatea problemei este dată de faptul că toate aceste modificări legislative survin pe fondul unui deficit sever de personal în sistemul sanitar, care generează incapacitatea unităţilor publice de a asigura calitatea serviciilor medicale conform standardelor", se mai arată în comunicat.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, între 1990 şi 2012 sistemul public de sănătate a pierdut 30.000 de asistente medicale (125.484 de asistente medicale în 1990 şi 95.484 în 2012), adică circa 25%, în condiţiile în care s-a înregistrat o creştere continuă a sarcinilor de serviciu determinată de introducerea noilor tehnologii.

"În acest context este evident că singura soluţie viabilă o reprezintă îndeplinirea de către Guvern şi de Ministerul Sănătăţi a uneia dintre solicitările pe care Federaţia < Solidaritatea Sanitară > din România a adresat-o în mod consecvent în ultimii ani: deblocarea angajărilor în unităţile sanitare publice", se mai arată în comunicat.