Financial Times: Kazahstanul este în criză de lichidităţi

Kazahstanul este în criză de lichidităţi, care s-ar putea extinde în afara sistemului bancar, ca urmare a faptului că băncile acordă credite mai ales din împrumuturile din străinătate şi mai puţin din depozitele clienţilor interni, informează Financial Times. Experienţa tristă a Kazahstanului ridică semne de întrebare şi asupra unor ţări precum România, Ungaria sau statele baltice, care resimt semne de presiune după creşterea accelerată a creditării şi din cauza datoriilor mari şi a instituţiilor financiare slabe, a declarat analistul de la Danske Bank, Lars Rasmussen, citat de Rompres. Băncile din Kazahstan s-au împrumutat frenetic de pe pieţele internaţionale de capital în ultimii ani. Agenţia de evaluare financiară Moody"s Investors Service a estimat că împrumuturile totale din străinătate ale băncilor din Kazahstan se cifrează la aproximativ 40 de miliarde dolari sau peste jumătate din totalul fondurilor exceptând capitalul social al acţionarilor.

Problemele s-au răspândit şi în afara băncilor. Luni, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor"s Ratings Services a redus, cu o treaptă, ratingul de ţară acordat Kazahstanului pentru datoria pe termen lung în valută, de la "BBB" la "BBB minus", perspectivă stabilă, şi a coborât calificativele pentru datoriile pe termen scurt şi lung în moneda locală de la "BBB plus/A-2" la "BBB/A-3", invocând problemele de finanţare apărute în sistemul financiar kazah. Standard&Poor"s a redus astfel ratingul de credit suveran al ţării la cea mai joasă scară din categoria investiţională, avertizând asupra faptului că băncile ar putea să se confrunte cu probleme dacă vor mai crea să se împrumute sau să-şi refinanţeze creditele străine existente. Agenţia de evaluare estimează o reducere accelerată a creşterii economice iar legat de calitatea activelor, acestea urmează a fi îngrijorătoare pentru multe bănci, a estimat Standard&Poor"s.

În timp ce Kazakhstan are o economie relativ redusă, comparativă cu a Noii Zeelande sau a statului Mississippi din Statele Unite ale Americii, această economie ocupă o mare parte a portofoliilor de investiţii ale multor ţări în curs de dezvoltare. Încurajate de lichiditatea sporită de pe plan internaţional şi de promisiunea unei mari creşteri economice bazate pe oferta de ţiţei, de cererea investitorilor şi de ratingurile financiare puternice, băncile Kazahstanului au fost printre cei mai prolifici emiţători de debite dintre ţările în curs de dezvoltare din ultimii şase ani. Analiştii declară că investitorii dornici de profit de pe pieţele emergente au luat aproape fără discriminare atât obligaţiuni bancare cât şi credite din această ţară. "Băncile din Kazahstan au oferit profiturile pe care investitorii pieţelor emergente şi le doreau", a declarat de la ING, Charles Robertson. "Toate pieţele emergente deţin o cantitate semnificativă de euroobligaţiuni de la băncile din Kazahstan", a subliniat Robertson.

Băncile din Kazahstan sunt mult mai dependente de împrumuturile luate din străinătate decât băncile din celelalte republici foste sovietice. Spre exemplu, creşterea sectoarelor bancare din Azerbaidjan şi Belarus au fost bazate mai ales pe depozitele clienţilor, indică Moody"s. Debitele băncilor din Ucraina sunt structurate în aşa fel încât nu au scadenţe de onorat la sfârşitul acestui an sau la sfârşitul anului viitor. Băncile ruseşti au început a simţi o presiune recent însă datoriile băncilor controlate de stat acoperă 71 la sută din debitele externe ale sistemului bancar din Rusia, a informat Moody"s. "Spre deosebire de băncile din Rusia care pot apela la obligaţiunile de pe plan local, piaţa locală din Kazahstan nu e suficient de dezvoltată", a declarat analistul de la Standard Bank, Dmitry Shishkin. Astfel, băncile Kazahstanului au fost puternic afectate de criza de lichidităţi din august. În lunile august şi septembrie, acestea nu au emis nici măcar o singură euroobligaţiune. Băncile ţării asiatice au luat fonduri pe termen scurt în valoare de 1.300 tenge de la Banca Naţională pentru a-şi suplini lipsa de lichiditate, această sumă reprezentând trei sferturi din totalul bazei monetare a ţării din iulie, a anunţat S&P. În consecinţă, rezervele valutare ale Kazahstanului au scăzut cu aproximativ cinci miliarde dolari, până la aproximativ 18,4 miliarde dolari, rata dobânzii interbancare a urcat la şase la nouă procente, iar creşterea creditului a încetinit.