FINANŢELE AU TRIMIS SINTEZA PRIVIND IMPACTUL REDUCERII CAS DOAR CĂTRE SAR Ioana Petrescu pare că reacţionează doar la ameninţări

Ministrul Finanţelor Publice Ioana Petrescu a transmis Societăţii Academice din România (SAR) o "sinteză privind impactul macroeconomic şi bugetar al reducerii CAS cu 5 pp".

Deşi acest document a fost solicitat în numeroase ocazii atât de către mediul de afaceri, dar şi de presă şi chiar de Fondul Monetar Internaţional şi de şeful statului, doar SAR a reuşit să-l obţină, după ce a ameninţat că va ataca în instanţă eventuala secretizare a studiului de impact privind diminuarea CAS.

Referitor la acest lucru, reprezentanţii SAR subliniază, într-un comunicat: "Reamintim că SAR a solicitat, printr-o cerere pe Legea 544, acest studiu în momentul în care doamna Ioana Petrescu a declarat că există, dar nu e public. SAR a mai anunţat intenţia de a ataca în instanţă eventuala secretizare a acestuia. Documentul nu a fost însă secretizat şi la baza acestei confuzii stă concepţia despre Legea 544 a juriştilor de la Finanţe, care au transmis preşedintelui SAR o scrisoare nesemnată în care se precizează că în lucrările de analiză şi evaluare preliminară a impactului noilor reglementări sunt lucrări curente şi nu documente oficiale de politici publice, ca atare nu ar exista obligaţia publicării lor".

Preşedintele SAR Alina Mungiu-Pippidi susţine că argumentaţia Finanţelor nu stă în picioare: "Legea 24/2000 nu face vorbire despre legi organice sau neorganice referitor la studiul de impact, ci precizează că asemenea studii trebuie făcute la orice lege de complexitate deosebită şi unde există un impact bugetar. Dacă acesta există, nu poate fi secretizat, şi nici dacă îl clasificau conform legii, tot nu ar fi rezistat la tribunal secretizarea, doar dacă era vorba de siguranţă naţională. Deşi au pierdut atâtea procese sub toate guvernele, juriştii statului nu pricep că tot ce nu e secretizat e public, inclusiv emailurile pe care le schimbă între ei, dacă sunt pe teme de serviciu şi pe emailul oficial".

• Pârvan: "Rezultatele anticipate strict ca prelungire a unor rezultate din 2000-2006 nu sunt relevante"

Oamenii de afaceri nu au primit acest document, după cum ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), deşi, fiecare ocazie, ministrul de resort ţine să precizeze că discută măsura de diminuare a CAS atât cu "mediul investiţional", cât şi cu "mediul academic".

Conducerea SAR, dar şi analiştii şi oamenii de afaceri s-au arătat dezamăgiţi de conţinutul respectivei sinteze.

Sinteza MFP are la bază "istoricul deciziilor anterioare de modificare a cotei de contribuţii sociale", care, "arată că reducerea a fost însoţită de impact pozitiv, îndeosebi la achitarea arieratelor, iar majorarea a condus la reducerea încasărilor".

Documentul transmis SAR subliniază: "Analiza efectelor pe care le-au avut deciziile de reducere a CAS după anul 2000 arată că, deşi pe termen scurt diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale poate genera o reducere a veniturilor bugetare, pe termen mediu apar efecte pozitive ale măsurii, precum diminuarea persoanelor angajate la negru şi implicit a evaziunii cu forţa de muncă, investiţii suplimentare care au efecte de multiplicare şi asupra altor sectoare de activitate, creşterea ratei de ocupare, îmbunătăţirea competitivităţii externe prin reducerea costului unitar cu forţa de muncă şi atragerea de investiţii străine directe".

Ceea ce a trimis MFP Societăţii Academice din România este o compilaţie de date cu afirmaţii, opinează Cristian Pârvan, precizând: "Este o sinteză documentară interesantă. Informaţiile publice nu pot fi comentate, iar rezultatele anticipate strict ca prelungire a unor rezultate din 2000-2006 nu sunt relevante, condiţiile economice fiind mult diferite".

Potrivit domniei sale, două variante ale modelării macroeconomice, prin modelul ONU, au fost întocmite în anul 2003, opiniile fiind diferite. "MFP, cel mult, a dezgropat acel raport din 2003", ne-a precizat domnul Pârvan, subliniind că oamenii de afaceri nu au primit niciun document pe tema reducerii CAS.

• Dragoş Cabat: "Istoric vorbind, MFP nu a avut un studiu de impact pentru nicio măsură adoptată"

Analistul economic Dragoş Cabat menţionează că un studiu de impact trebuie documentat cu cifre bazate pe trecut, adăugând, însă, că nici aşa nu există certitudinea că, dacă în anii anteriori am avut situaţii în care scăderea CAS a produs efecte pozitive în economie, se va întâmpla la fel şi acum.

"Nu cred că există un studiu de impact real pe acest caz. Cei din MFP au început să dea nişte cifre din momentul în care a fost cerut un astfel de studiu. Istoric vorbind, MFP nu a avut un studiu de impact pentru nicio măsură adoptată. Autorităţile nu au negociat cu nimeni şi nu au ţinut cont de nicio propunere pentru măsurile pe care le-au adoptat. În aceste condiţii, este foarte greu să afirmi că, după ce ani de-a rândul ai dat chix în adoptarea unor măsuri, acum vei reuşi în demersul propus", ne-a spus Dragoş Cabat.

Domnia sa consideră că reducerea CAS este o măsură pozitivă pentru economie pe termen lung, dar că, pe termen scurt, suntem deficitari la acoperirea pierderilor care vor fi înregistrate la buget după reducerea acestor contribuţii: "În trecut, după implementarea unor astfel de măsuri, impactul a fost pozitiv doar pe termen scurt, după care au fost produse din nou fisuri în colectarea taxelor la buget, ca urmare a numărului ridicat de impozite".

• Ionuţ Dumitru: "MFP compară o perioadă de boom economic cu una de revenire lentă a economiei"

La rândul său, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că reducerea CAS este o măsură, în esenţă, bună pentru economie, subliniind că este extrem de important cum va fi compensat deficitul bugetar de câteva miliarde lei, care va fi înregistrat, pe termen scurt, după implementarea acesteia.

Domnia sa ne-a declarat: "În 2015, avem nevoie de măsuri pentru acoperirea unui gol bugetar de circa 10 miliarde lei, din reducerea CAS şi nevoia de diminuare a deficitului".

Ionuţ Dumitru evidenţiază că, în sinteza MFP, se face comparaţie între o perioadă de boom economic şi o perioadă de revenire economică foarte lentă, în care avem de-a face cu o penurie a capitalurilor. "Contextul economic în care activăm acum este diferit fundamental faţă de cel din anii indicaţi", susţine domnia sa, apreciind că taxele mult mai mari şi salariul minim pe economie care a crescut au pus presiune pe angajatori, care au un sentiment de incertitudine pentru 2015. În acest context, oamenii de afaceri şi-au redus semnificativ investiţiile în cel de-al doilea trimestru din acest an, potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal.

• MFP: "Reducerea CAS poate conduce la creştere PIB cu 0,1-0,2 pp"

În condiţiile reducerii contribuţiilor de asigurări sociale la angajator cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie, povara fiscală se va reduce cu 1,6 puncte procentuale faţă de 2013, urmând să ajungă la 42,6% din costul forţei de muncă, arată sinteza MFP.

Potrivit documentului, la nivel macroeconomic, "reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS plătit de angajator poate conduce la o creştere reală a PIB cu circa 0,1 - 0,2 puncte procentuale, cu reflectarea directă în îmbunătăţirea productivităţii muncii".

Pornind de la premisa utilizării sumelor pentru crearea de locuri de muncă, ar rezulta un spor de peste 70.000 de locuri de muncă annual, se mai arată în sinteză.

Aceasta menţionează că, în ipoteza în care 50% din sumele pe care angajatorii le vor avea în plus vor fi utilizate pentru noi angajări şi 50% - pentru investiţii, se recuperează anual aproximativ 1,3 miliarde de lei din creşterea numărului de salariaţi din economie (din CAS, CASS, contribuţii la fondul de şomaj, impozit pe venit) şi, prin creşterea investiţiilor de capital, la bugetul de stat pot ajunge 1,25 - 1,30 miliarde lei (prin TVA încasată şi efecte de multiplicare ulterioare).

Documentul MFP menţionează: "Potrivit datelor din raportul Consiliului Fiscal pentru anul 2012, din 2005 până în 2008, nivelul cotei de CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%. Deşi cota de CAS s-a redus cu aproximativ 8 pp în patru ani, se observă că nivelul încasărilor bugetare ca pondere în PIB s-a menţinut relativ constant, între 9,5% şi 9,6%. (...) Din 2008 până în prezent, evaziunea fiscală la CAS a crescut cu aproape 10 miliarde de lei, de la 9 la 19 miliarde de lei. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care valoarea cotei de impozitare a crescut de la 43% la 44% şi apoi la 44,45% şi, după opinia mea (n.r. a ministrului finanţelor), arată clar că nivelul cotei a depăşit pragul la care agenţii economici acceptă plata contribuţiei, păstrarea acestui nivel fiind în defavoarea încasărilor bugetare (pe o curbă de tip Laffer)".

În contextul păstrării tendinţelor actuale în ceea ce priveşte diferiţi parametri care influenţează sistemul public de pensii, deficitul este de aşteptat să se dubleze, în termeni nominali, după anul 2020, mai arată specialiştii MFP, în sinteza privind impactul reducerii CAS cu 5 puncte procentuale.