FLORIN JIANU, PREŞEDINTELE CNIPMMR: "Este ultima dată când acceptăm majorarea nefundamentată a salariului minim"

Întreprinzătorii de la noi din ţară sunt de acord cu majorarea salariului minim pe economie, de la data de 1 ianuarie 2019, "însă este pentru ultima dată când confederaţiile patronale acceptă această creştere nefundamentată a salariului minim", a atras atenţia, ieri, în timpul unei conferinţe, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Declaraţiile domniei sale vin în contextul în care Guvernul a anunţat, recent, mărirea salariului minim, de la începutul anului viitor, de la 1.900 de lei la 2.080 de lei, respectiv 2.350 de lei.

Discuţiile despre salariul minim pe economie afectează, în mare proporţie, întreprinzătorii mici şi mijlocii, care au nevoie de analize de impact, au nevoie de un dialog, să îşi spună punc-tul de vedere, a subliniat preşedintele CNIPMMR, adăugând: "Ne vom gândi la măsuri foarte dure în perioada următoare, dacă va continua această politică neprofesionistă de a veni şi a anunţa mărirea salariului minim pe economie fără o fundamentare economică, fără o consultare prealabilă şi fără să avem un mecanism (lucru pe care Comisia Europeană îl cere cons-tant, în raportul semestrial de ţară). Nu mai suntem dispuşi, să acceptăm la nesfârşit nefundamentarea salariului minim pe economie. Întreprinzătorii din ţara noastră sunt de acord cu majorarea, preponderentă, a salariului minim pe economie cu 50 de lei, iar 3 din 10 sunt de acord şi cu mărirea salariului cu o sumă până la 100 de lei".

CNIPMMR a realizat, în perioada 13-23.11.2018, un test IMM privind efectele majorării salariului minim pe economie din 1 ianuarie 2019.

Testul a avut forma unui sondaj online la care au fost 963 de respondenţi.

Domnul Jianu a mai spus, ieri, că ar trebui să regândim impozitarea salariului minim pe economie, menţionând că foarte multe voci din zona patronală susţin ideea de a explora salariul minim pe oră.

Preşedintele CNIPMMR a declarat: "Susţinem această idee, ca o măsură exploratorie, pentru că nici acea reglementare care ne spune că indiferent de fracţia pe care o realizează un angajat, impozitarea trebuie plătită la nivelul salariului minim pe economie nu este normală şi sunt foarte multe locuri de muncă (pentru persoane care nu sunt angajate cu o normă de 8 ore pe zi) care s-au pierdut, deoarece şi acestea trebuie să aibă un salariu minim orar. Repet, aceasta este o măsură exploratorie, nu o dorim, neapărat, în economie, dar trebuie şi ea analizată şi pusă pe masă şi trebuie să realizăm acel mecanism. Exemple există: în Marea Britanie, salariul minim se stabileşte prin dialogul dintre reprezentanţii patronatelor şi ai sindicatelor, sprijinite de reprezentanţii mediului universitar (care vin cu modelarea ştiinţifică şi introducerea corectă a datelor), fără amestecul statului. Statul nu are niciun rol. În acest moment, însă, în România, cu această nedreptate în economie, spunem noi, în care statul stabileşte în mod arbitrar salariul minim, se poate juca cu economia, neavând nicio responsabilitate în acest sens".

Domnia sa a mai precizat, totodată, că majorarea salariului minim pe economie în mod diferenţiat nu este posibilă din cauză că încalcă un principiu statutat în Codul Muncii - "la muncă egală, plată egală", trăgând, şi în privinţa acestui aspect, un semnal de alarmă.

"Gândiţi-vă că vom avea un salariat cu 14 ani de vechime şi cu un salariu minim pe economie de 2.090 de lei, şi un altul cu o experienţă de 15 ani (diferenţa poate fi de un an sau de o zi) care realizează o diferenţă de salariu, dar cu aceeaşi muncă prestată, ori asta nu este posibil. E un principiu care se încalcă şi dacă nu se iau măsuri, vom continua pe cale legală", a explicat Florin Jianu.

Rezultatele sondajului efectuat de CNIPMMR arată că: 52,40% din res-pondenţi afirmă că au între 1-5 salariaţi cu salariul minim; 81,90% îşi exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferenţiat pe diverse criterii; 74,60% dintre ei susţin că o creştere a salariului minim pe economie (la 2.080 lei şi la 2.350 lei) va aduce dificultăţi întreprinderilor; au fost evidenţiate ca dificultăţi, în mod preponderent: concedierea unor salariaţi, scăderea competitivităţii, scumpirea preţului produselor şi serviciilor, pierderea unor contracte/pieţe, scăderea profitului, altele; 52,20% din respondenţi evidenţiază riscul necesităţii unor concedieri, iar din aceştia, 72,40% au menţionat că pot fi disponibilizaţi între 1 şi 5 salariaţi; 62,70% din respondenţi au evidenţiat efectul creşterii şi altor salarii decât cele minime; 47,20% au menţionat că pot asigura o creştere cu 50 de lei, doar 5,30% putând da o creştere de peste 200 de lei; 96,1% dintre ei solicită realizarea de analize (studiu de impact şi test IMM); ca să se poată asigura majorarea salariului minim, cei mai mulţi respondenţi au evidenţiat necesitatea scăderii fiscalităţii, impozit zero pentru veniturile din salariul minim, stimularea investiţiilor şi simplificarea birocraţiei.