Fondul Proprietatea vrea tragerea la răspundere a membrilor CS Hidroelectrica

Actualizare 16:04 Andreea Lambru nu comentează

Andreea Lambru, preşedintele consiliului de supraveghere , la solicitarea reporterilor Bursa, nu a vrut să comenteze propunerea Fondului Proprietatea de iniţiere de către Hidroelectrica a acţiunii în răspundere pentru CS Hidroelectrica.

(M.I.)

-----

Directoratul Hidroelectrica a pus pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor din 31 august anul curent, la cererea acţionarului Fondului Proprietatea, aprobarea iniţierii de către societate a unei acţiuni în răspundere împotriva acelor membrii ai consiliului de supraveghere (CS) al Hidroelectrica numiţi prin Hotărârea AGA nr.5/2017 si nr.8/2017 care au aprobat, în şedinţa din 5 iulie anul acesta, numirea membrilor Directoratului societăţii, pentru daunele produse societăţii prin aprobarea acestei numiri contrar reglementărilor interne şi legale în vigoare, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

Fondul Proprietatea (FP) şi-a exprimat, în această săptămână, indignarea şi surprinderea cu privire la amendamentele propuse de Ministerul Energiei la actualele contracte de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Potrivit FP, contractele de mandat propuse cresc în mod evident riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului, care erau prevăzute în contractul anterior.

Ministerul Energiei a declarat: "Referitor la reacţia de ieri, 26 iulie 2017, a Fondului Proprietatea (FP) cu privire la proiectul de contract de mandat al membrilor CS al Hidroelectrica propus de Ministerul Energiei, aceasta se înscrie în politica utilizată tot mai frecvent în ultima perioadă de FP pentru decredibilizarea acţiunilor ME prin publicarea unor concluzii şi «îngrijorări» fără fundament legal şi real".

Un comunicat al instituţiei precizează: "Dincolo de aceste episoade prin care se încearcă inocularea în rândul opiniei publice a unei percepţii eronate faţă de autoritatea în domeniul energiei, ne alarmează atitudinea distructivă a reprezentanţilor FP în Consiliile de Administraţie (CA) sau Consiliile de Supraveghere (CS) ale societăţilor la care FP deţine participaţii minoritare alături de statul român. Această situaţie este de natură să îngreuneze sau chiar să blocheze activitatea companiilor, cum se întâmplă în mod special şi repetat la Hidroelectrica.

În acest sens, punctăm o serie de acţiuni ale reprezentantului FP la Hidroelectrica, care a pus compania de mai multe ori în situaţii dificile:

- Blocarea activităţii CS prin condiţionarea prezenţei la şedinţe şi a votului acţionarului minoritar de schimbarea ordinii de zi şi votarea anumitor puncte conform solicitărilor sale.

- Împiedicarea numirii conducerii Hidroelectrica prin demisia reprezentantului numit de FP în CS. Astfel, Hidroelectrica a înregistrat o situaţie fără precedent: funcţionarea timp de câteva zile fără for de conducere. Interesant este că, ulterior acestei situaţii, pe care Ministerul Energiei a gestionat-o dincolo de comportamentul FP, FP a propus ca membru în CS acelaşi reprezentant demisionar.

- Mai apoi, după toate eforturile depuse de Ministerul Energiei pentru asigurarea conducerii Hidroelectrica, FP a început boicotarea acesteia prin contestarea înregistrării Directoratului Hidroelectrica la Registrul Comerţului, fiind nemulţumiţi că aceste funcţii nu au fost preluate de persoane agreate de FP. Această acţiune pune în dificultate nu doar activitatea companiei, dar şi salariaţii Hidroelectrica.

Cât priveşte cel mai recent impuls de presiune publică privind propunerea ME de contracte de mandat, precizăm că acesta este complet neîntemeiat şi denotă, în cel mai bun caz, o necunoaştere a legislaţiei în vigoare de către reprezentantul FP.

Toate clauzele legate de neconcurenţă şi conflict de interese se regăsesc în forma de contract propusă de Ministerul Energiei. În plus, acestea se completează cu legislaţia din România care reglementează absolut toate aspectele la care face referire FP.

Clauzele care sunt menţionate ca fiind eliminate sunt strict cele care ţin de conducerea societăţii şi nu de supravegherea acesteia, ştiut fiind faptul că raţiunea CS este de a supraveghea şi controla Directoratul. În acest sens, redăm prevederile art. 1539 din Legea Societăţilor Comerciale: «Consiliului de Supraveghere nu îi pot fi delegate atribuţii de conducere a societăţii». Aceste atribuţii îi revin exclusiv Directoratului (art.1531 ).

În acest context, considerăm că FP face deliberat sau nu o confuzie între Consiliul de Supraveghere şi Consiliul de Administraţie. Această confuzie apare inclusiv în referirile FP la «decizia de afaceri» care, în cazul sistemului de administrare dualist, este preponderent apanajul Directoratului.

Referitor la «îngrijorarea» FP cu privire la conflictul de interese, şi acesta este definit în propunerea de contract de mandat a ME la art. 2 lit. c), fiind reglementat atât de legislaţia civilă, cât şi de cea penală.

Cu privire la afirmaţiile tendenţioase ale FP potrivit cărora clauzele referitoare la conflictul de interese şi obligaţiile de neconcurenţă sunt eliminate pentru a favoriza anumiţi membri ai CS propuşi de actionarul majoritar, precizăm că acestea sunt reglementate în contract.

Ministerul Energiei îşi doreşte o colaborare cât mai bună cu acţionarul minoritar al Hidroelectrica, în interesul producătorului de energie electrică, dar îşi exprimă temerea că acţiunile reprezentantului FP pot duce la alte blocaje ale activităţii Hidroelectrica şi că, în cele din urmă, pot pune în pericol inclusiv procesul de listare pe piaţa de capital a acestei companii şi viitoarea dezvoltare a Hidroelectrica".