FONDURI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE Banii europeni ajung la beneficiari în momentul în care semnează contractul de achiziţie publică

• Responsabilitatea pentru managementul fondurilor structurale revine 100% autorităţilor române

România va transmite Comisiei spre aprobare, pînă la sfîrşitul acestei luni, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale care definesc managementul fondurilor structurale. Comisia are maxim patru luni, conform regulamentelor europene, pentru a derula procedurile de analiză şi aprobare a Programelor operaţionale. Nu este obligatoriu ca Programele operaţionale să fie aprobate simultan, durata procedurilor depinzând de negocierile desfăşurate între Comisie şi autorităţile române, precum şi de calitatea programului şi de complexitatea sa.

În termen de o lună de la aprobarea programelor operaţionale Comisia va vira din Fondurile structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională-FEDR, Fondul Social European-FSE, Fondul de Coeziune-FC) în Fondul Naţional al României prima tranşă de bani. Aceasta este în valoare de 22,5% din contribuţia comunitară la fiecare Program operaţional. Banii sunt destinaţi prefinanţării şi ajung la beneficiari în momentul în care aceştia semnează contract de achiziţie publică. Până la începutul semestrului doi al anului 2007 când se vor lansa cererile de proiecte vor fi pregătite şi Ghidurile Solicitantului pentru fiecare Program Operaţional. Aceste ghiduri vor fi elaborate de fiecare Autoritate de Management.

După luna aprilie cererile de proiecte îşi vor urma cursul normal: beneficiarii vor depune cererile de finanţare, proiectele vor fi analizate şi apoi selectate şi aprobate, se vor semna contractele de finanţare cu beneficiarii selectaţi şi apoi implementarea propriu-zisă a proiectelor.

Fonduri structurale şi de coeziune - a doua investiţie ca pondere din bugetul Uniunii Europene

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sunt a doua investiţie ca pondere din bugetul Uniunii Europene. Pentru anul 2007 proiectul de buget al Comisiei Europene alocă o pondere mai mare obiectivelor coeziune economică şi socială şi creşterea competitivităţii economice (43%) decât sectorului agricultură (34%) care a fost cea mai mare investiţie din bugetul UE o lungă perioadă de timp. Anul trecut bugetul Uniunii a fost împărţit în 39% pentru competitivitatea economică şi coeziune versus 36% pentru agricultură.

Fondurile structurale şi de coeziune

Fondurile structurale sunt diferite faţă de cele pre-aderare. În primul rând, responsabilitatea pentru managementul lor revine 100% autorităţilor româ­ne, în timp ce la Phare, ISPA, SAPARD Comisia Europeană avea un rol preponderent.

FSC sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sus­ţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie;

Fondul Social European (FSE), fond care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.

Prin Fondul de Coeziune se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală-FEADR şi Fondul European pentru Pescuit-FEP, deşi funcţionează într-un sistem similar fondurilor structurale, nu fac parte din această categorie. Aceste fonduri vor fi gestionate în România de Ministerul Agriculturii. Separat, pentru sectorul agricol, UE va acorda sprijin şi prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor de piaţă, acestea având însă scopuri şi mecanisme de derulare diferite de FEADR şi FEP.

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) nu finanţează proiecte individuale ci programe de dezvoltare multianuale trasate împreună de regiuni, State Membre şi Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană. Alocarea lor se face pe baza principiului programării ce implică diagnosticarea situaţiei existente, formularea unei strategii multianuale integrate şi coerente şi definirea de obiective concrete care să fie atinse. Viitoarea perioadă de programare este 2007-2013.

Responsabilitatea managementului Fondurilor Structurale şi de Coeziune aparţine statelor membre, Comisia asigurând doar controlul ex-post. Mai mult, în timp ce priorităţile principale ale unui program de dezvoltare sunt definite în cooperare cu Comisia, selecţia şi managementul proiectelor sunt în responsabilitatea autorităţilor naţionale şi regionale. Res­ponsabilitatea elaborării şi ges­tionării Programelor Operaţionale aparţine instituţiilor desemnate ca Autorităţi de Management, chiar dacă o parte din atribuţiile lor pot fi delegate Organismelor Intermediare.

Fondurile structurale completează efortul naţional

Adiţionalitatea reprezintă nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene îl realizează din surse proprii, pe parcursul perioadei de programare, pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale, inclusiv cofinanţarea publică aferentă acestor măsuri. Fondurile Structurale şi de Coeziune de care beneficiază statele membre ale Uniunii Europene sunt menite să completeze şi nu să înlocuiască efortul naţional.

Spre deosebire de PHARE şi ISPA, Fondurile Structurale şi de Coeziune operează pe principiul rambursării, ca şi SAPARD. Aceasta implică faptul că Beneficiarii Finali efectuează plata furnizorilor de lucrări sau servicii din fonduri proprii, iar ulterior, pe baza facturilor plătite şi a ordinelor de plată în baza cărora s-a făcut plata, se solicită rambursarea cheltuielilor efectuate.