FORUMUL ECONOMIC MONDIAL: Corupţia nu-şi are locul în redresarea economiei, după pandemia de Covid 19

Guvernele, întreprinderile, organizaţiile societăţii civile şi cetăţenii se confruntă în prezent cu o provocare fără precedent, în condiţiile în care li se cere să dea dovadă de rezistenţă, respectiv să găsească măsuri eficiente pentru rezolvarea implicaţiilor pan­demiei de coronavirus (COVID-19).

În situaţia în care această criză pune presiune pe sistemele de sănătate, pe siguranţa oamenilor şi pe economie, Forumul Economic Mondial (WEF) atrage atenţia că este imperativ ca transparenţa şi responsabilitatea să rămână în centrul răspunsului global, mai ales că această generaţie va fi judecată cu privire la modul în care a gestionat criza şi a creat o nouă ordine socială şi economică.

"Lupta împotriva corupţiei trebuie considerată mai degrabă o valoare decât o prioritate, deoarece priorităţile pot fi supuse arbitrajului în cadrul companiilor", spune Patrick Pouyanne, preşedintele - director executiv al companiei petroliere franceze Total SA, care este şi co-preşedinte al Parteneriatului WEF Împotriva Corupţiei.

Liderii mondiali trebuie să facă apel la cooperare globală, la multilateralism incluziv şi la parteneriate inovatoare ca să stopeze pandemia şi să limiteze impactul uman şi economic, dar acest lucru se poate întâmpla numai dacă cetăţenii văd transparenţă, integritate şi încredere în modul în care funcţionează guvernul şi companiile, potrivit WEF.

Sursa citată spune că, din păcate, corupţia înfloreşte adesea în momente de incertitudine şi ea poate submina răspunsul la pandemie.

Răspunsul la pandemia de COVID-19 ar trebui să se concentreze în primul rând pe salvarea de vieţi şi pe abordarea consecinţelor asupra sănătăţii şi socio-economice, conform WEF care menţionează că principiile transparenţei, justiţiei şi bunei guvernări trebuie să susţină în permanenţă toate măsurile. În acest fel, criza poate fi o oportunitate de a construi un nou contract social bazat pe încredere, solidaritate şi transparenţă.

WEF atenţionează că atunci când situaţiile critice precum criza COVID-19 solicită măsuri extraordinare, liderii politici trebuie să explice de ce nu sunt respectate regulile specifice şi modul în care este aplicată răspunderea. Aceasta este oportunitatea de a reseta starea actuală a afacerilor globale şi de a avea un sistem care să permită lanţuri de aprovizionare durabile, să contribuie la bunăstarea tuturor lucrătorilor şi să protejeze mediul, susţine WEF care face referire la trei caracteristici ce nu ar trebui să fie trecute cu vederea în timpul construcţiei soluţiilor împotriva COVID-19, care să evite riscul corupţiei:

• Integritate şi conformitate

Configurările şi programele de conformitate legală sunt testate de această criză.

Într-o perioadă de declin economic, multe organizaţii vor căuta modalităţi de a-şi reduce costurile şi controalele, crescând riscul de a intra pe un teritoriu periculos, unde ar putea compromite standardele de conformitate.

Totodată, incertitudinea în care trăim poate alimenta anxietatea, iar oportunităţile de luare/dare de mită vor creşte, probabil, pe măsură ce cetăţenii caută acces la tratamente de sănătate. Acest fenomen nu este nou şi a fost remarcat pe scară largă în timpul crizei Ebola, după cum a raportat la momentul respectiv Transparency International.

"Pe baza experienţei mele, sunt 100% sigur că o companie administrată cu integritate şi dotată cu un cadru de guvernare bun este mai bine plasată pentru a depăşi criza şi a se confrunta cu viitorul mediu economic", spune Nicola Bonucci, director general al diviziei Investigaţii & Conformitate din cadrul Paul Hastings Europe LLP.

• Disponibilitate digitală

Această criză evidenţiază nevoia de mai multă pregătire digitală şi oportunitatea de a merge mai departe în transformarea digitală a companiilor şi guvernelor, cu instrumente de guvernare electronică (automatizarea proceselor interne) şi servicii publice digitale (obţinerea unui act de identitate, plata impozitelor). Guvernele vor trebui să investească nu numai în infrastructura necesară, ci şi să se asigure că pot garanta protecţia datelor critice. Transparenţa trebuie să fie principiul director al oricărei agende digitale a guvernelor pentru a menţine încrederea cetăţenilor, protejând în acelaşi timp drepturile fundamentale ale omului, inclusiv confidenţialitatea.

"Investiţiile în infrastructura digitală trebuie protejate astfel încât să consolideze rezistenţa digitală a ţărilor şi să asigure accesul universal la serviciile publice în perioadele de criză. Criza evidenţiază necesitatea accelerării transformării digitale a guvernelor", conform spuselor lui Carlos Santiso, director al departamentului de inovaţie digitală în guverne, la CAF Development Bank of Latin America.

Alte motive pentru a investi în infrastructura digitală, în special în timpul pandemiei de COVID-19, sunt evidenţiate de riscurile de securitate cibernetică generate de munca la distanţă, respective de nevoia de educaţie online.

Tehnologia a apărut ca cel mai mare aliat al transparenţei şi un instrument critic împotriva corupţiei, spune sursa citată, precizând că aceasta poate ancora integritatea în sectorul public dacă este implementată cu mecanismul de răspundere adecvat pentru protecţia datelor. Tehnologia trebuie să fie folosită pentru a accelera lupta împotriva corupţiei şi pentru a reconstrui încrederea în societate, conform WEF.

• Agilitate versus transparenţă

Situaţia de urgenţă actuală în materie de sănătate pune sistemele noastre sociale şi economice sub stres semnificativ, iar teama de a pierde mai multe vieţi, împreună cu o perspectivă economică sumbră, testează liderii mondiali.

Pe măsură ce aceştia caută modalităţi de atenuare a impactului sanitar şi economic, sunt luate decizii critice, uneori bazate pe informaţii incomplete. Nu există vreo îndoială că este nevoie de un răspuns agil şi că procesele de luare a deciziilor concepute pentru perioade "normale" trebuie revizuite şi regândite pentru a se ridica la ocazie.

Cu toate acestea, potrivit WEF, acţionarea în stare de urgenţă cu cele mai bune intenţii ar putea foarte bine să deschidă uşa către opacitate şi, în cele din urmă, spre o mai mare expunere la corupţie.

Într-un moment în care sunt pregătite protocoale de achiziţii de urgenţă şi pachete mari financiare ori de stimulare pentru a face faţă provocărilor sanitare imediate, precum şi celor economice/de dezvoltare, transparenţa este unul dintre cele mai eficiente instrumente pe care societatea le are pentru a obţine rezultate eficiente, conform WEF.

"Agilitatea ca răspuns la situaţiile de urgenţă din sănătate nu trebuie să intre în conflict cu principiile fundamentale ale transparenţei şi ale bunei guvernări", este de părere Pedro G. Gomez Pensado, şeful Parteneriatului Împotriva Corupţiei.

Concluzionând, WEF susţine că liderii mediului de afaceri trebuie, mai mult ca niciodată, să acţioneze cu integritate etică, aşa cum este stabilit în agenda Consiliului Viitorului Global pentru Transparenţă şi Anticorupţie. În plus, coordonarea şi solidaritatea dintre cele mai mari economii ale lumii vor construi o cale spre o responsabilitate colectivă între cetăţeni şi guvern şi spre o cultură a integrităţii.

• Transparency International: "Infractorii se grăbesc să profite de oportunităţi pentru exploatarea crizei"

În întreaga lume, guvernele îşi intensifică eforturile de combatere a răspândirii globale a coronavirusului prin adoptarea de măsuri pentru susţinerea sistemelor publice de sănătate, pentru salvgardarea economiei şi pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor, spun specialiştii Transparency International, atrăgând atenţia că, în acelaşi timp, infractorii se grăbesc să profite de oportunităţi pentru exploatarea crizei.

Conform sursei, Autoritatea Bancară Europeană a atras atenţia că, în timp ce majoritatea economiilor se confruntă cu o încetinire, iar fluxurile financiare pot scădea, "experienţa crizelor trecute sugerează că, în multe cazuri, finanţele ilicite vor continua să curgă".

În Uniunea Europeană, autorităţile de supraveghere din mai multe ţări au alertat deja instituţiile financiare cu privire la riscurile sporite de spălare a banilor, în contextul pandemiei. Acestea au avertizat asupra noului mod de operare al infractorilor oportunişti care ar putea profita de criză pentru a obţine câştiguri pe termen scurt.

În plus, o analiză iniţială a Europol referitoare la evoluţiile actuale arată o creştere a criminalităţii informatice, a fraudei şi a tranzacţionării de mărfuri contrafăcute.

În Statele Unite, Reţeaua de executare a infracţiunilor financiare (FinCEN) monitorizează noile tendinţe ale criminalităţii financiare în timpul crizei COVID-19, iar înşelătoriile în investiţii, escrocheriile cu produse şi tranzacţiile în baza informaţiilor privilegiate (insider trading) au fost identificate ca tendinţele cheie curente.

Dar, nu numai infractorii şi grupurile de infracţionalitate organizată pot profita de pandemie, potrivit sursei, care menţionează că funcţionarii şi întreprinderile corupte au la dispoziţie, acum, combinaţia perfectă:

- mai multe resurse interne şi străine pentru lupta împotriva pandemiei;

- mai multă discreţie în luarea deciziilor şi alocarea resurselor;

- mai puţine mecanisme de transparenţă şi responsabilitate;

- o supraveghere şi aplicare limitate.

Având în vedere lipsurile şi punctele slabe ale sistemelor anti-spălare de bani din diferite ţări, este probabil ca persoanele corupte să continue să se bazeze pe mecanismele şi reţelele existente pentru a da mită, precum şi să ascundă şi să spele venituri din activităţi de corupţie, mai ales când atenţia celor responsabili este concentrată în altă parte, conform sursei citate.

• Transparency International: "Practicile anti-spălare de bani, adaptate la perioada de criză"

Din cauza pandemiei şi carantinei impuse în lume, instituţiile financiare se confruntă cu provocări operaţionale majore care ar putea afecta capacitatea lor de a efectua verificări şi de a raporta tranzacţii suspecte, notează sursa menţionată. Autorităţile de reglementare din Australia până în Canada şi-au evidenţiat aşteptările ca băncile să-şi îndeplinească în continuare obligaţiile anti-spălare de bani, în special prin monitorizarea şi raportarea tranzacţiilor suspecte legate de COVID-19. Între timp însă, supravegherea, termenele de raportare şi cerinţele de due diligence au fost relaxate.

În acelaşi timp, supraveghetorii naţionali sunt încurajaţi să-şi ajusteze practicile de supraveghere într-un mod pragmatic şi sensibil la risc, iar unele sugestii includ, de exemplu, amânarea examinărilor la faţa locului - unde nu sunt considerate esenţiale -, utilizarea mai largă a reuniunilor şi inspecţiilor virtuale şi întârzierea obligaţiilor de raportare.

Mai puţină informaţie, mai puţină capacitate de detectare a infracţiunilor, spune Transparency International, subliniind că, pe lângă accesul redus la informaţii din partea instituţiilor financiare şi a supraveghetorilor, modificările cerinţelor de raportare ar putea avea un impact asupra capacităţii autorităţilor competente, precum şi a activiştilor şi a mass-media, de a detecta şi descoperi activităţi criminale în acest timp.

Conform Transparency International, ţările ar trebui să se asigure că măsurile pe care le iau acum legat de criminalitatea financiară şi spălarea banilor nu ignoră riscurile de corupţie.

"Este esenţial ca instituţiile financiare şi autorităţile de supraveghere să oprească infractorii oportunişti şi să îi protejeze pe cetăţeni împotriva infracţiunilor informatice şi a fraudei", afirmă sursa, adăugând: "Instituţiile financiare şi alţi activişti profesionişti ar trebui să-şi ţină ochii deschişi la abordări mai tradiţionale ale spălării banilor, în special care implică firme fictive, clienţi şi jurisdicţii cu risc ridicat".

Acum mai mult decât oricând, centrele financiare globale ar trebui să-şi consolideze sistemele pentru a se asigura că secretul privind acţionariatul companiilor, sectorul bancar şi alte domenii nu permite utilizarea greşită a resurselor necesare, scrie sursa, concluzionând că timpurile excepţionale necesită măsuri excepţionale, dar acestea nu ar trebui niciodată folosite ca scuză pentru relaxarea obligaţiilor şi reducerea costurilor în zonele cheie.

Mai mult, eşecul în stoparea fluxului de bani murdari va avea consecinţe pe termen scurt şi pe termen lung, afectând capacitatea ţărilor de a salva vieţi şi economia.