FRANCUL ELVETIAN ÎN CONTEXTUL CRIZEI / ADRIAN VASILESCU, BNR - LA UN AN DE LA EXPLOZIA CHF: "Este nevoie de îmblânzirea pieţei creditelor"

Băncile trebuie să fie racordate la timpul prezent, iar o direcţie a timpului prezent este umanizarea pieţei creditelor, ne-a spus Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), la un an de când cursul CHF/leu a explodat neaşteptat (15 ianuarie 2015), după ce Banca Centrală Elveţiană a desfiinţat pragul de 1,2 CHF/EUR impus în 2011.

Domnia sa subliniază că băncile trebuie "îmblânzite" şi că relaţia dintre acestea şi clienţi trebuie să se îmbunătăţească, aşa cum prevede şi Directiva Europeană 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale.

Ieri, Adrian Vasilescu ne-a declarat: "Este cert că, în continuare, consumatorii sunt nemulţumiţi. Problema este complicată. Cred că, pe lângă ceea ce se aprobă în Parlament, relaţia dintre client şi bancă trebuie să se îmbunătăţească, pornind de la Directiva 17/2014.

Aceasta a fost înţeleasă greşit, mai ales de promotorii Legii dării în plată. Directiva prezintă darea în plată ca opţiune, astfel încât statele să nu se împotrivească dacă banca şi clientul ajung la o înţelegere ca să aplice această măsură. «Dacă banca şi clienţii ajung la o înţelegere» este o exprimare foarte interesantă. Problema înţelegerii dintre cei doi apare în toate paginile directivei. Persistă ideea de îmblânzire a pieţelor de credit din toată Europa, cu respectarea legilor juridice din ţările respective.

Legea spune că statele sunt obligate ca, până în martie 2016, să fie elaborat un pachet de legi, esenţa fiind umanizarea pieţei creditelor, urmată de buna înţelegere dintre debitor şi creditor".

Justiţia, în ultima vreme, a făcut un pas înainte, în acest domeniu, apreciază domnul Vasilescu, făcând referire la faptul că sunt foarte multe condiţii care se pun înainte să se ajungă la executarea silită a unui imobil. "Practica judecătorească a inventat anumite criterii, inclusiv umanizarea pieţei creditelor. Menţionez, însă, că acest lucru nu se întâmplă peste tot în ţară", a conchis domnia sa.

Referitor la faptul că până în martie va trebui să avem gata un pachet de legi şi să îl trimitem la Parlamentul European, "trebuie subliniat că noi nu avem nimic până în prezent, nu există niciun proiect de pachet de legi", a mai spus consultantul BNR, adăugând: "Sunt doar cele două legi (n.r. Legea insolvenţei persoanelor fizice şi Legea dării în plată). Această propunere ar trebui făcută de Ministerul Finanţelor Publice sau de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), care este abilitată în acest domeniu. Suntem şi într-o situaţie specială, întrucât între 2015 şi 2016 s-a schimbat guvernul, iar un astfel de pachet legislativ nu se face bătând din palme".

După ce francul elveţian a crescut, guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţinea: "BNR şi băncile comerciale sunt preocupate de problema creditelor în CHF, pentru a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei. (...) Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii opţionale consistente cu principiul împărţirii poverii. Aceste soluţii care pot fi propuse clienţilor includ, dar nu se limitează la, soluţii individualizate care să menţină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014".

Aceste declaraţii au rămas, însă, doar declaraţii, întrucât au existat puţine cazuri în care băncile au acceptat să negocieze cu clienţii şi să şi ajungă la un rezultat satisfăcător pentru ambele părţi.

Din ultimele informaţii, doar o treime din creditele contractate în CHF au fost renegociate între clienţi şi bănci, ne-a spus, ieri, deputatul liberal Andreea Paul.

În aceste condiţii, se impune o iniţiativă legislativă care să echilibreze lucrurile dintre cele două părţi, consideră domnia sa, fiind una dintre puţinii parlamentari care au susţinut elaborarea unei legi care să vină în ajutorul clienţilor cu credite în franci elveţieni.

• Iohannis a întors din drum două legi care i-ar fi putut ajuta pe debitori

Mai mult decât dezamăgitoare a fost evoluţia activităţii parlamentare referitoare la acest subiect.

Dacă la începutul anului trecut autorităţile păreau să reacţioneze la evenimentul care i-a adus în pragul falimentului pe împrumutaţii în moneda elveţiană, demarând un proces de negociere cu băncile în vederea elaborării unei legi de conversie a creditelor contractate în CHF, până la finalul anului nicio iniţiativă legislativă în domeniu nu a intrat în vigoare.

Singurul proiect de lege care a fost, cu greu, aprobat şi promulgat, după îndelungi controverse între părţile implicate, a fost cel ce reglementează insolvenţa persoanelor fizice.

Însă, la finalul anului trecut, preşedintele Klaus Iohannis a prorogat-o, amânând pentru un an intrarea în vigoare a acestei legi.

Guvernul a motivat această decizie prin faptul că o parte din mecanismul de aplicare nu este încă pregătit şi că normele metodologice de implementare nu au fost adoptate.

Comunicatul din decembrie al Executivului precizează că neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015 ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvenţă pe bază de plan de rambursare şi a procedurii simplicate de insolvenţă, în condiţiile inexistenţei, respectiv subdimensionării structurilor administrative de implementare.

La vremea respectivă, Dan Suciu a subliniat că, deşi "nu a dorit să amâne aplicarea legii, Guvernul a fost nevoit" să recurgă la această soluţie, din cauza faptului că etapele procedurale pentru punerea în practică a actului normativ nu au fost parcurse, iar normele metodologice nu au fost gata: "S-a ajuns în această situaţie deoarece niciunul dintre paşii prevăzuţi de lege nu a fost parcurs. (...) Erau termene foarte clare legate de aceşti paşi".

Deputatul PSD Ana Birchall, iniţiatorul proiectului, este de părere că amânarea intrării în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice este o mare greşeală şi un lucru nedrept la adresa românilor "sufocaţi de datorii, care aşteaptă şansa unei redresări financiare".

Zilele trecute, hotărârea prin care vor fi constituite comisiile la nivel central şi teritorial în vederea derulării procedurii insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată de Guvern.

Realizarea acestor comisii reprezintă una dintre etapele necesare implementării Legii falimentului personal, potrivit lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Legea falimentului personal se adresează debitorilor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci şi prevede o perioadă de derulare de cinci ani.

Printre altele, prevederile vizează şi faptul că persoanele care îşi declară falimentul personal sunt protejate de executarea silită. Totodată, în lege este prevăzut ca împrumutaţii, inclusiv cei care deja au fost executaţi silit, să poată solicita eliberarea de datorii reziduale.

Iniţiativa a fost promulgată de preşedinte în 18 iunie 2015.

Tot la finalul anului trecut, Iohannis a întors în Parlament, o altă lege controversată - cea a dării în plată. Printre altele, şeful statului a motivat: "Principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituţia creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice. Aşadar, darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime".

Iniţiatorii legii apreciază poziţia abordată de preşedinte ca fiind una echilibrată. Atât deputatul liberal Cătălin Zamfir, cât şi avocatul Gheorghe Piperea (iniţiatorii textului legislativ) evidenţiază că fondul comunicării este reprezentat de afirmaţia şefului statului potrivit căreia legea este bună şi binevenită, în condiţiile în care s-a pornit de la declaraţii conform cărora iniţiativa ar fi anticonstituţională şi antinaţională, fiind în măsură să provoace un risc sistemic.

Singurul aspect negativ este că promulgarea legii va mai întârzia câteva luni, ne-au spus cei doi iniţiatori.

Deputatul Zamfir a solicitat sesiune parlamentară extraordinară în vederea adoptării acestei legi, însă Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a anunţat că parlamentarii nu se vor întoarce din vacanţă pentru această situaţie.

Legea prevede că toată datoria este ştearsă odată cu cedarea, către bancă, a imobilului pus garanţie într-un contract de credit, chiar dacă valoarea acestuia nu acoperă întreaga creanţă.

"Am intrat în profunzimea problemelor debitorilor şi au perfectă dreptate. Băncile au folosit publicitatea mincinoasă când au dat creditele şi nu este corect ca oamenii să fie lăsaţi în voia sorţii", subliniază Cătălin Zamfir.

• Conversia creditelor prin lege rămâne doar un vis al împrumutaţilor

Prima iniţiativă pe care a avut-o Guvernul, în vederea rezolvării situaţiei provocate de creşterea francului elveţian, a fost demararea unor negocieri între Ministerul Finanţelor Publice şi sistemul bancar, pentru elaborarea unei legi a conversiei cu discount.

Aceasta nu a devenit, încă, realitate, deşi, în a doua jumătate a lui 2015, programul MFP a fost înaintat Parlamentului pentru amendarea iniţiativei legislative a deputatului PSD Ana Birchall, pe marginea căreia parlamentarii dezbat încă din 2014.

Pe parcurs, ceaţa din jurul proiectului care prevede conversia cu discount a creditelor contractate în valută a devenit tot mai densă, iar iniţiativa nu pare să se apropie de votul final.

Deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu ne-a spus, anul trecut, că Executivul blochează adoptarea iniţiativei legislative, explicând: "Guvernul nu are un punct de vedere ferm legat de cum ar urma să se procedeze şi blochează adoptarea. Proiectul prevede ca statul să garanteze 50% din soldul rămas după aplicarea reducerii, însă această garanţie va veni doar pentru aceia aflaţi în situaţia ca imobilul pus gaj să nu mai acopere creditul, urmând ca aceştia să vină cu o garanţie suplimentară în favoarea statului".

Ieri, domnia sa a adăugat: "Nu există un punct comun de vedere între MFP şi BNR şi nici între fostul guvern şi asociaţiile de consumatori.

Printre punctele asupra cărora aceste părţi nu se pun de acord se numără cursul la care să se facă conversia şi cine va acoperi discountul aplicat".

Anul trecut, fostul ministru al finanţelor Eugen Teodorovici susţinea că un discount de 25% la creditele în franci elveţieni (CHF) ar fi fezabil pentru bănci. Cu toate acestea, proiectul transmis parlamentarilor prevede o reducere de 15% la sold.

Ana Birchall a precizat, însă, în mai multe ocazii, că, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, va fi aplicat un curs mediu determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.

Domnul Ialomiţianu ne-a spus că, în februarie, paralamentarii vor solicita un punct de vedere Guvernului Cioloş referitor la această iniţiativă.

• ANPC a sancţionat, anul trecut, Bancpost, pentru nereguli din contractele de credit în CHF

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat, anul trecut, două bănci, respectiv Bancpost şi Banca Românească, pentru nereguli descoperite în contractele de credit în franci elveţieni.

Autoritatea a derulat o acţiune prin care a impus Bancpost să remedieze un număr de circa 400 de contracte, una dintre măsuri fiind restituirea sumelor încasate în mod incorect de bancă, sub forma unei majorări, fără temei, a dobânzii, cu 0,5 puncte procentuale. De asemenea, a dispus remedierea altor 168 de contracte de credit de la aceeaşi bancă, aceasta diminuând, ulterior, marja din formula de calcul a dobânzii, conform contractului iniţial semnat de părţi, şi restituind clienţilor sumele aferente.

Împotriva Bancpost, ANPC a formulat o acţiune în instanţă, solicitând constatarea caracterului abuziv al unor clauze din contractele de credit ipotecar în CHF, ce privesc modul de calcul al dobânzii variabile, în funcţie de un indice de referinţă stabilit de bancă.

ANPC a avut controale şi derulează acţiuni şi faţă de alte bănci, pe marginea contractelor de credit, în alte valute.

Cu toate acestea, consumatorii subliniază că ANPC "nu îşi face datoria".

Zeci de petiţii referitoare la activitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au fost trimise, zilele trecute, Avocatului Poporului, de reprezentanţii Grupului clienţilor cu credite în franci elveţieni, debitorii sesizând faptul că ANPC "a blocat acţiunile în încetare".

"Am fost acolo (n.r. la ANPC), am discutat, am văzut cu cine avem de-a face, care sunt putinţele şi mai ales neputinţele acestei instituţii. (...) Acţiunea noastră (n.r. petiţia adresată Avocatului Poporului) se îndreaptă împotriva ANPC, pentru că a blocat acţiunile în încetare", a scris Cristian Dan, administratorului Grupului clienţilor cu credite în CHF.

Domnul Dan solicită un răspuns în termen de urgenţă, nu în termenul legal prevăzut, "deoarece în fiecare zi zeci de persoane sunt executate silit de către bănci pentru plăţi nedatorate acestora".

Această solicitare vine ca răspuns la reacţia lui Matei Vîrtosu, purtătorul de cuvânt al instutuţiei Avocatul Poporului, care ne-a spus că răspunsurile la sesizări vor fi formulate "în baza legii şi în termenul legal".

Cristian Dan a concluzionat că, atunci când vor epuiza toate mijloacele de adresare către instituţiile din Romania, debitorii se vor îndrepta către instituţiile europene.

• Ofertele de conversie lansate de bănci

După creşterea explozivă a ratelor bancare pe care clienţii le au de achitat după ce au luat credite în CHF, consumatorii au solicitat în mai multe ocazii negocieri, atât individuale, cât şi colective, cu băncile, prea puţine dintre acestea racţionând la aceste apeluri.

Câteva dintre bănci au lansat, de-a lungul anului, oferte de conversie cu discount, nu toate satisfăcându-I, însă, pe debitori.

Prima şi cea mai apreciată ofertă a fost cea lansată de Volksbank România (VBRO) şi Banca Transilvania (BT) - prima dintre acestea fiind cumpărată de cea de-a doua -, care a anunţat încheierea "cu succes" a implementării soluţiei propuse. Peste 15.000 de clienţi VBRO au beneficiat de aceste reduceri, iar valoarea totală a diminuării datoriilor acestora este de aproape 290 de milioane lei, potrivit băncii.

La începutul toamnei, Bancpost a prezentat o ofertă individualizată de conversie în lei pentru clienţii cu credite în franci elveţieni garantate cu ipotecă.

Programul băncii constă în dobândă fixă redusă de 1,5% pe an pentru primii trei ani, "ceea ce se va reflecta într-o reducere medie a ratei lunare de 30%". După această perioadă se va aplica o dobândă individualizată variabilă, compusă din marja fixă şi indicele ROBOR la 3 luni.

"Există un interes crescut din partea clienţilor pentru propunerile de conversie a creditelor, iar noua ofertă Bancpost vine în întâmpinarea acestor aşteptări", au declarat reprezentanţii Bancpost.

Tot în toamnă, Piraeus Bank a anunţat o ofertă pentru clienţii cu credite imobiliare în euro şi franci elveţieni, alăturându-se băncilor care au iniţiat programe de diminuare a ratelor.

Oferta Piraeus se adresează clienţilor bun-platnici care au contractat, în perioada 2007-2008, credite imobiliare/ipotecare/nevoi personale cu garanţie reală imobiliară, în euro sau franci elveţieni, cu dobânda variabilă.

Propunerea băncii presupune o dobândă variabilă cu marjă fixă pe toată durata creditului de 4,4%, la care se adaugă indicele de referinţă aferent monedei creditului, revizuibil la 3 luni. Banca precizează că nu vor exista comisioane/taxe iniţiale sau periodice legate de credit pentru această nouă ofertă. De asemenea, Piraeus Bank România menţionează că va suporta costurile notariale şi orice alte costuri legate de înregistrarea garanţiilor.

Cătălin Pârvu, CEO "Piraeus Bank", a declarat că, prin această ofertă, instituţia intenţionează să îi sprijine pe cei afectaţi de condiţiile evoluţiei nefavorabile a cursurilor de schimb. Domnia sa a spus: "Prin propunerea pe care o lansăm, ratele clienţilor se vor reduce în medie cu 13%, putând ajunge, în funcţie de condiţiile specifice fiecărui credit, până la 35%".

În ultima lună a anului trecut, OTP Bank a anunţat că va converti creditele acordate în CHF, aplicând un discount cuprins între 17% şi 25%, pentru acest lucru repatriind împrumuturile cesionate unei entităţi olandeze din grup.

Pe marginea acestui program există unele controverse, avocatul Alexandra Burada atrăgând atenţia că oferta ar conţine clauze abuzive.

Doamna Burada face referire la o prevedere din contractul care ar trebui să fie încheiat între bancă şi clienţi şi care subliniază, printre altele, că, în cazul în care o iniţiativă legislativă de conversie va fi aprobată ulterior semnării acestuia, atunci respectivul contract va fi reziliat unilateral de către instituţia financiară.

Verificarea ofertei OTP Bank de conversie a creditelor contractate în franci elveţieni (CHF) este de competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, după cum reiese dintr-un răspuns pe care Banca Naţională a României l-a transmis lui Cristian Dan, care a solicitat, recent, Guvernatorului BNR Mugur Isărescu să analizeze programul lansat de OTP Bank.

Ultima care a anunţat că face conversii a fost Raiffeisen Bank, care a anunţat, la finalul lui decembrie, că în jur de 1.500 de clienţi împrumutaţi în franci elveţieni şi-au convertit împrumuturile în lei, cu sau fără aplicarea unui discount.

Comunicatul băncii subliniază că "Raiffeisen Bank extinde oferta de conversie cu discount pentru clienţii care au dificultăţi la plata creditelor în CHF şi au un grad de îndatorare de peste 65%. Metoda a fost creată pentru a veni în sprijinul clienţilor după momentul creşterii cursului CHF".

Reprezentanţii băncii ne-au spus că oferta Raiffeisen de conversie cu discount a creditelor în CHF a început să fie aplicată în urmă cu câteva luni.

Mihai Răuţă, director executiv Consumer Risc, a declarat: "În configurarea parametrilor acestei metode am plecat de la ideea să oferim o reducere de minim 20% pentru clienţii cu credite în CHF care au dificultăţi în rambursarea creditului. În momentul în care, dintr-un motiv sau altul, gradul de îndatorare al familiei depăşeşte pragul de 65%, ştim că este dificil pentru clienţi să plătească şi de aceea venim cu o ofertă în favoarea lor, cu reducere imediată de sold. De asemenea, oferim o reducere de dobândă pentru restul perioadei contractuale, practic cea mai bună dobândă la lei din oferta băncii, indiferent dacă este credit imobiliar sau de nevoi personale garantat cu ipotecă".

Programul este aplicat doar celor cu credite în moneda elveţiană, care au un grad de îndatorare (al familiei) de peste 65%.

• Împrumutaţii în CHF - într-o luptă continuă

Dacă autorităţile noastre nu au făcut aproape nimic pentru rezolvarea conflictului creditelor în CHF, împrumutaţii în moneda elveţiană au luptat tot anul şi încă nu s-au oprit din luptă.

Aceştia au manifestat în mai multe ocazii, au trimis scrisori instituţiilor interne şi internaţionale, au solicitat audienţe Preşedinţiei şi Guvernului, au boicotat băncile făcând plăţi fracţionate etc.

Au fost şi unii care au renunţat, plecând în ţări străine sau, cel mai grav, ajungând la sinucidere.

La finalul 2015, debitorii caractarizau anul: "Un an de nervi, de stres, de luptă, de informări, de dezinformări, un an în care unii debitori au intrat în depresie, alţii au cedat şi s-au sinucis, alţii au părăsit, cu scârbă, România".

Ei au luptat individual şi colectiv, alcătuind Grupul clienţilor cu credite în CHF, pe care îl descriu: "Un grup de oameni care a ajuns la peste 23.000 de membri. Oameni care au încercat toate metodele amiabile posibile de a-şi aduce contractele la normal: mitinguri, pichetări, plăţi cu (multe, multe) monede, memorii către ANPC, Preşedinţie, Guvern, Parlament, încercări de negociere individuală. Ne-am înscris în toate asociaţiile de consumatori (ACCBAR, AURSF, PARAKLETOS), doar - doar vom reuşi să ne salvăm veniturile prădate de bancheri. Peste 1500 din noi am mandatat prin procură un reprezentant al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (Cătălin Voivozeanu) şi pe preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob, să negocieze pentru noi. Negocierea de grup, între bănci (Bancpost, Volksbank, Piraeus Bank, Raiffeisen, OTP, Banca Românească şi Credit Europe Bank) şi consumatorii reprezentaţi de specialişti care să aibă capacitatea de a le susţine interesele în mod corespunzător.

Am vrut să discutăm în fiecare zi, la sediul ANPC, în perioada 2-7 aprilie 2015, cu reprezentanţii a câte două bănci pentru a stabili condiţii mai bune pentru românii cu credite în franci elveţieni, care au apelat la AURSF şi GCCC pentru a-i reprezenta în negocierile cu băncile. Am vrut ca la negocieri să participe şi oficialii ANPC, instituţia având calitate de mediator. Am vrut... am vrut... Dar n-am avut cu cine. Bancherii au refuzat să întindă şi ei o mână. (...) Niciuna dintre băncile în discuţie nu a fost de acord ca întâlnirile să aibă loc la sediul ANPC şi nici ca la întâlnirile de la sediul acestora să fie invitat şi un reprezentant al acestei instituţii".

Astăzi, împrumutaţii merg la BNR, ca să "comemoreze" un an de la explozia CHF, organizând "Parastasul francului".