FRANCUL ELVETIAN ÎN CONTEXTUL CRIZEI Sistemul rezervelor fracţionare a devenit o piedică insurmontabilă în calea dezvoltării economice

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 15 ianuarie 2016

Sistemul rezervelor fracţionare a devenit o piedică insurmontabilă în calea dezvoltării economice
CĂLIN RECHEA

Puţini au fost cei care au căutat cauzele crizei financiare globale în structura sistemului financiar construit în perioada postbelică, şi mai ales în evoluţia sa după ce Statele Unite au renunţat la acoperirea în aur a dolarului în 1971.

Sistemul rezervelor bancare fracţionare, omniprezent astăzi, a permis expansiunea necontrolată a creditului, pe fondul renunţării la principiul răspunderii nelimitate a bancherilor, caracteristică fundamentală a pieţei bancare din secolul al XIX-lea.

După aproape un deceniu lipsit de soluţii pentru relansarea pe baze sustenabile a dezvoltării economice, care nu trebuie confundată cu simpla creştere economică, adevăratele cauze ale crizei financiare au început să fie înţelese şi la nivelul cetăţeanului simplu.

Este adevărat că ţara unde a avut loc "trezirea" este mică, dar rolul său în cadrul sistemului financiar internaţional este crucial.

În urma unei iniţiative populare, autorităţile federale din Elveţia vor organiza un referendum al cărui subiect este eliminarea puterii băncilor comerciale de a crea "bani" prin creditare (n.a. vezi şi articolul "Vor vota cetăţenii Elveţiei pentru eliminarea puterii băncilor de a crea bani prin creditare?", BURSA, 09.11.2015).

Cetăţenilor elveţieni li se cere să decidă dacă Banca Elveţiei trebuie să deţină nu doar monopolul emiterii monedei fizice, ci şi a celei scripturale, adică a "banilor-credit" rezultaţi în urma operaţiunilor băncilor comerciale.

Oare va fi un vot pozitiv, având în vedere că băncile centrale subliniază legătura fundamentală dintre rezervele fracţionare şi creşterea economică?

O lucrare din 2002 a cercetătorului Vladimir Nuri, "Fractional Reserve Banking as Economic Parasitism" (n.a. "Sistemul bancar cu rezerve fracţionare ca parazitism economic"), oferă "muniţie" celor care luptă pentru instaurarea unui sistem echitabil, care să nu mai permită alocarea muncii şi capitalului pe baza privilegiului de care se bucură băncile comerciale, privilegiu care nu este însoţit şi de o responsabilitate pe măsură.

Nuri studiază sistemul economic prin analogia cu un ecosistem, pe fondul utilizării unor ipoteze mult mai realiste în ceea ce priveşte funcţionarea economiei. Concluzia sa este că "sistemul monetar internaţional bazat pe rezervele fracţionare este echivalent cu parazitismul economic legalizat al bancherilor privaţi".

Acum economia mondială a ajuns în stadiul în care trebuie să "lucreze" pentru rambursarea unor datorii nesustenabile, rezultate tocmai în urma acestui parazitism.

Autorităţile încearcă, în zadar, să susţină iluzia creşterii economice, dar "supuşii", care încă mai cred şi în democraţie, sunt tot mai nerăbdători.

Oare va reuşi referendumul din Elveţia să demonstreze că sistemul rezervelor fracţionare a devenit o piedică insurmontabilă în calea dezvoltării economice?

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. Cand o sa inteleaga lumea ca atata vreme cat vor fi bani, cat lumea va functiona pe baza lor vor fi crize si inegalitati? Problema sta in natura umana nu in ecuatii, sisteme, banci, bancheri, banci centrale etc. Toata vina e aruncata bancilor ca lumea vede ca aia castiga mult fara sa faca nimic, nu dau faliment ca-i ajuta statul etc. De cand au aparut banii in istoria omului au inceput si problemele, chiar de la Imperiul Roman. DAR, tot datorita lor am evoluat cu asa rapiditate si am ajuns unde suntem. E o moda acum sa dai in banci in BC in guvernatori ca nu stiu ce fac, ca habar n-au de economie etc, uitand ca in ziua de azi toata planeta e interconectata fiecare zona cu problemele si excesele ei si cu caracteristicile ei si chiar greseli. Si normal ca nimeni n-are solutii, doar critici ca din tribune toti sunt Messi. Cand intri pe teren parca ti se pare poarta cam mica. Si departe.

    1. Acum mai bine de 2000 ani s-a creat diviziunea in munca.

      La Jocurile Olimpice atletii nu mergeau in razboi,dar erau recompensati bine. Unii construiau piramide altii cultivau pamantul.

      La Messi nu s-a schimbat regulile jocului in timpul meciului. Tot 11 contra 11 si o minge. (Obsait nu a fost). 

    Deci inseamna ca in 1971 s-a schimbat lumea. Nu a mai fost la ce sa se refere ca comparatie AUR. De aceea nu vrea Sua sa arate rezerva lor in aur. De aceea China cumpara aur.

    De aceea ne-au inchis noua minele de AUR pentru ca daca avem aceasta moneda unica. 

    Cat a fost datoria externa in '71 la Sua,cat e acum? 

    Ce imperiu poate sa fie Sua pe datorie? 

    Cred ca daca Sua ar strange toti $ din lume nu ar gasii decat 10% in cel mai bun caz, cum s-a facut la noi 10 000 lei=1. 

    Arabii au petrol au construit zgarie-nori, China are printre altele cea mai ieftina forta de munca este motorul lumii. 

    Elvetia mi se pare ca a crescut pe suferinta lumii, a fost un Contract scris -nescris ca este neutra DAR nu o cucereste nimeni. Banii din Razboaie Mondiale au mers la ei, bani din droguri.

    Un parlamentar din state zicea ca un traficant cu cateva grame il baga la puscarie si marii traficanti platesc. 

    1. Draga domnule, opinia dumneavoastra nu are nicio legatura cu sistemul rezervelor fractionare. Prin astfel de opinii, din punctul meu de vedere diletante, nu faceti altceva decat sa starniti revolta celor care intelel si mai putin decat dumneavoastra. Va rog sa ma credeti ca raspunsul la aceste probleme nu sta in ofticarea persoanelor in baza unor opinii neavizate.

      Te rog frumos incearca sa ma lamuresti tu. In 71 nu eram nascut...

      Și pe vremea rezervelor bancare din aur, pre 71, tot sistem fracționar era. Adică banca centrală avea o anumită cantitate de aur dar masa monetară în circulație și chiar banii emiși direct de banca centrală erau mai mulți decât valoarea aurului din seifurile băncii centrale.

       

      Singurul impediment pe care aurul îl aducea bancherilor nu este că nu ar fi putut emite monedă în plus, ci că, în momente dificile, de lipsă de încredere într-un stat, de război militar sau comercial, aurul și ideea de convertibilitate automată a bancnotelor în aurul din seifurile țării duceau la o vulnerabilitate foarte mare a țării și asta reprezenta o chestiune de securitate națională. 

       

      Mai concret, să spunem că o țară o ducea foarte bine, emitea monedă în schimbul unui depozit în aur cu o rată de 10 bani contra 1 gr de aur. Nu se limita doar la atât. Mai cumpăra și titluri de stat cu bani care nu erau acoperiți de aur. Important este doar ca starea de spirit a economiei să fie bună sau neutră și deponenții de aur să nu vină să îl ridice atunci când nu vor mai fi avut încredere în moneda națională. 

      Dar, vecina acelei țări se supără pe niște chestiuni geopolitice. Și blochează un canal de navigație cu o epavă. Face un sabotaj al unei conducte, taie un cablu submarin. Sau reduce niște taxe iar firmele sunt atrase să producă acolo și nu în țara sub asediu comercial. Hai să spunem că suntem un cetățean al primei țări care locuiesc la granița cu vecinul supărat. Nu mai am loc de muncă pentru că s-a mutat fabrica dincolo. Merg și eu acolo și sunt plătit în banii de dincolo. Economia acelei țări merge mai bine. Primesc tot 10 bani dar când mă întorc acasă, în weekend, îi convertesc în 20 de bani locali (că așa a evoluat moneda locală). Iau acești 20 de bani și merg la banca centrală pentru a scoate aurul de 2 grame care mi se cuvine. Pe care apoi, îl depozitez peste graniță, în banca centrală vecină, pentru a obține banii ei. Așa, banca centrală a statului asediat pierde tot aurul aproape imediat. 

    Un articol din care n-am înțeles nimic.

    Procedeul "fractional reserve banking", permite ca o bancă să împrumute sume între de 10 şi 30 de ori mai mari decât sumele pe care le are fizic în seif.  

    Problema nu este la această găselniță, ci la faptul că dobânzile, taxele și comisioanele sunt zdrobitoare pentru debitor.  

    Problema este că bancherii sunt printre cei mai bine plătiți, băncile au printre cele mai costisitoare sedii, toate plătite din exploatarea micilor întreprinzători (dobânzi, taxe, comisioane).  

    Micii întreprinzători sunt cei care au un profit prea mic pentru a-și dezvolta afacerea fără împrumuturi, dar odată împrumutați, sunt trântiți la pământ de creșterea necontrolată (sau mișelește controlată) a valutei, a taxelor, a sărăcirii populației și tot felul de alte situații neprevăzute.  

    Băncile, deși dau bani pe care nu-i au, sunt sprijinite de stat, dar pentru cel lovit de același necaz, nu se ocupă nimeni. Faliment, sau cheile casei!  

    Proști care vor crede că din muncă cinstită vor putea trăi decent, vor fi mereu! .

    În rest, nu cred că elvețienii sunt atât de deștepți încât să decidă ei ce are de făcut Banca Națională. E ca și când eu aș decide cum să trateze un medic un pacient, eu care nici nu știu diferența dintre Antinevralgic și Paracetamol!  

    1. Banuiesc ca, in astfel de situatie, presa ar trebui sa explice totul despre Antinevralgic si totul despre Paracetamol, pe intelesul oricarui cetatean.

    Se pare ca oamenii simpli nu inteleg! Sa incercam o alta varianta: Bancherii isi iau comisioanele si profitul ACUM pentru datorii ale oamenilor facute pe 30 ani! Datoriile sunt nesustenabile (mult peste produsul brut mondial)! Va rog sa ganditi o solutie de iesire din acest impas! :)

    1. Bail in.glumesc.intreaga omenire doarme.doarme.

    '...adevăratele cauze ale crizei financiare au început să fie înţelese şi la nivelul cetăţeanului simplu'

    ma intreb, totusi, cat de simplu poate fi cetateanul simplu care intelege corect mai mult de 1/2 din discutia asta delicioas

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
transilvaniainvestments.ro
IBC SOLAR
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9746
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4657
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3003
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9056
Gram de aur (XAU)Gram de aur368.9924

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
citiesoftomorrow.ro
govnet.ro
energyexpo.ro
thediplomat.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb