Şeful misiunii FMI în Româ-nia, Jeffrey Franks, spune că este puţin probabil ca o bancă din România să cadă, arătând că deşi unele instituţii de credit au transferat bani în afara ţării, altele au adus capital, astfel că în ansamblu poziţia sistemului bancar rămâne una echilibrată.
Întrebat dacă acordul cu instituţiile internaţionale este suficient pentru situaţia în care o bancă din România ar da faliment, Franks a afirmat că un astfel de scenariu este puţin probabil, iar dacă totuşi s-ar întâmpla, suma disponibilă din acord ar putea creşte în foarte scurt timp.
"Există riscuri (...) dar nu, scenariul pe care l-ai descris nu are o probabilitate mare. Dacă ne-am afla într-o problemă severă, este posibil să extindem valoarea aranjamentului stand-by într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu aprobarea boardului. Acest lucru a mai fost făcut şi în alte ţări", a declarat Franks, citat de Mediafax.
În ceea ce priveşte riscul ca băncile străine să-şi retragă finanţările din România în perioada următoare, oficialul FMI a arătat că, într-adevăr, unele bănci au redus expunerile pe România, însă altele au majorat-o, astfel că impactul a fost relativ neutru.
Şeful Supravegherii de la BNR, Nicolae Cinteză declara la rândul său în urmă cu aproape două săptămâni că sistemul bancar este stabil şi, cel puţin în 2012, nu va exista o situaţie care să necesite crearea unei bănci-punte.
FMI a aprobat luni, al treilea raport de evaluare a implementării programului economic şi fis-cal convenit în cadrul acordului cu România şi a pus la dispoziţia României o nouă tranşă, echivalentă cu 430 milioane Drepturi Speciale de Tragere (507 milioane euro). Suma totală disponibilă pentru România a urcat, astfel, la 1,35 miliarde Drepturi Special de Tragere (echivalentul a 1,6 miliarde euro).
În luna martie a acestui an, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioa-ne de euro de la Banca Mondială.
• Franks: Nu sfătuim BNR să reducă ratele rezervelor minime constituite de bănci
BNR nu ar trebui să scadă acum ratele rezervelor minime obligatorii constituite de bănci, pentru a avea un buffer (tampon) în cazul unor eventuale probleme în sistemul financiar, a mai declarat Jeffrey Franks.
"În ceea ce priveşte rata rezervelor minime obligatorii, sfătuim banca centrală să nu le reducă acum. De ce? Pentru că acele rezerve minime obligatorii asigură unul dintre cele mai importante buffere împotriva unor viitoare probleme în sistemul financiar", a spus Franks.
BNR a redus în luna noiembrie, pentru prima dată în ultimul an şi jumătate, rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 6%, însă a menţinut la nivelurile actuale ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Pentru pasivele cu scadenţă reziduală mai mică de doi ani la finele perioadei de observare, rata rezervelor minime obligatorii este de 15% la lei şi 20% la valută.