FREEDOM HOUSE:  "România e o ţară liberă în ansamblu, cu presă relativ liberă, dar cu afaceri care operează în economia gri"

România este o ţară liberă în ansamblu, cu o presă relativ liberă, însă o mare parte dintre afaceri operează în aşa-numita economie gri, arată raportul Freedom House pentru anul 2016, publicat ieri. Ţara noastră a primit scorul de ansamblu 83, din 100 posibil.

La capitolul drepturi politice, România a obţinut scorul 34 din totalul de 40, iar la libertatea proceselor electorale, scorul 11, în condiţiile în care maximum posibil era 12.

Freedom House notează că alegerile, din 1991 încoace, au fost în general libere şi corecte. De altfel, observatorii internaţionali au evaluat pozitiv scrutinul legislativ din 2012.

În ceea ce priveşte pluralismul şi participarea politică, România a obţinut 14 puncte din 16 posibile. Sistemul multipartit din ţară include o competiţie sănătoasă între blocuri rivale. Din 2012 până în 2016, nicio forţă nu a putut să domine atât Executivul, cât şi Legislativul, deşi lipsa de forţă şi coordonare a opoziţiei au consolidate, adesea, coaliţia de la putere, notează autorii raportului, potrivit News.ro.

Unele partide prezintă o consistenţă ideologică redusă şi tind că caute coaliţii care promovează interesele personale sau de afaceri ale liderilor lor, atrage atenţia Freedom House.

Organizaţia aminteşte că în decembrie 2014, atunci când Cabinetul a emis o ordonanţă de urgenţă ce a permis migraţia politică la nivel local, 1.500 de membri de partid au migrat, de regulă pentru avantaje personale sau politice. Ulterior, Curtea Constituţională a decis că ordonanţa este neconstituţională.

ONG-ul atrage atenţia că rromii, care reprezintă până la 3% din populaţie, sunt subreprezentaţi în politică.

În ceea ce priveşte funcţionarea Guvernului, România a obţinut scorul 9 din 12.

Bucureştiul, care a aderat la UE în 2007, a întâmpinat dificultăţi în a îndeplini cererile anticorupţie ale blocului comunitar, pe fondul opoziţiei din partea politicienilor, scrie organizaţia. Cu toate acestea, DNA a fost din ce în ce mai active, iar numărul anchetelor, inculpărilor şi condamnărilor înalţilor oficiali a crescut.

În mai 2015, Înalta Curte de Casaţie l-a condamnat pe liderul PSD Liviu Dragnea pentru fraudă electorală comisă la referendumul controversat din 2012 privind suspendarea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Într-un efort de a creşte transparenţa, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Confiscate a fost creată în decembrie 2015.

La nivel general, România a obţinut 48 de puncte din totalul de 60 la capitolul libertăţi civile. În ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi credinţă, ţara a primit 14 puncte din totalul de 16.

Deşi Constituţia României apără libertatea de exprimare şi a presei, au loc uneori încălcări ale acesteia.

Mass-media este pluralită, deşi o parte este controlată de oameni de afaceri bogaţi. Între timp, presa de stat este în continuare dependentă de bugetul de stat şi vulnerabilă la influenţa politică.

După incendiul de la clubul Colectiv, activişti pentru libertatea presei şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o operaţiune de supraveghere vizând un journalist de investigaţii care a condus o echipă care a publicat materiale despre incident.

Libertatea religioasă este respectată în general în ţară, dar Biserica Ortodoxă rămâne dominant şi puternică din punct de vedere politic, atrage atenţia raportul.

Deşi au fost făcute progrese semnificative în susţinerea minorităţilor religioase, Guvernul român nu a asigurat încă restituirea complete a proprietăţilor religioase confiscate de fostele regimuri fascist şi comunist, scrie Freedom House.

Minorităţile religioase se plâng de discriminare din partea unor oficiali locali şi de ostilitate din partea preoţilor ortodocşi.

ONG-ul afirmă că sistemul de educaţie din ţară este slăbit de corupţia răspândită şi de puterea tot mai mare a oficialilor locali şi guvernamentali, în special în ceea ce priveşte desemnarea şi aprobarea directorilor instituţiilor de învăţământ.

Deşi discuţiile private sunt, în general, nerestricţionate, în 2015, Departamentul American de Stat a notat că autorităţile ar fi monitorizat în mod inadecvat unele comunicaţii online private, subliniată autorii raportului.

La capitolul Drepturi de Asociere şi Organizare, România a obţinut scorul 11 din 12. Constituţia garantează libertatea de adunare şi asociere, iar Guvernul respectă aceste drepturi în practică.

ONG-urile acţionează libere şi au o influenţă tot mai mare, deşi se confruntă cu insuficienţa fondurilor, se bazează adesea pe donator străini şi, uneori, se confruntă cu ostilitate din partea politicienilor.

Un al semnal de alarmă tras de organizaţie este faptul că protecţia sindicală şi a muncii este slabă.

România a obţinut 12 puncte din totalul de 16 în ceea ce priveşte statul de drept, în condiţiile în care tribunalele şi forţele de ordine continuă să sufere de probleme cronice, inclusive corupţie, influenţă politică, lipsă de personal şi alocare ineficientă a resurselor.

Mulţi oficiali şi parlamentari îşi păstrează funcţiile, chiar şi după inculpări sau condamnări, mai scriu autorii raportului.

În ceea ce priveşte condiiţile din închisori, acestea sunt încă inadecvate, dar supraaglomerarea s-a redus în ultimii ani.

O mare parte din activitatea de afaceri din România are loc în aşa-numita economie gri şi este expusă la influenţe şi practice infracţionale, scrie în raport. Subdezvoltarea infrastructurii, corupţiei cronice, accesul limitar la fonduri, lipsa de transparenţă şi schimbările frecvente în politica fiscală subminează afacerile.