FreeEx: Libertatea presei româneşti, în declin

• În ultimii doi ani, au fost concediaţi aproximativ 6.000 de angajaţi media

• Libertatea presei s-a aflat în scădere pentru al treilea an consecutiv

Anul 2010 a fost unul dificil pentru libertatea de exprimare, precizează cel mai recent raport Freeex despre Libertatea Presei în România, dat ieri publicităţii. Astfel, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul mondial al libertăţii presei ("Press Freedom Index 2010"), realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere. Ţara noastră a coborât cu două locuri faţă de anul precedent. Libertatea presei s-a aflat în scădere pentru al treilea an consecutiv (anul 2007 - locul 42, anul 2008 - locul 47, anul 2009 - locul 50, anul 2010 - locul 52).

Piaţa media a fost în continuare puternic afectată de criză. Tirajele mai multor ziare s-au înjumătăţit faţă de anul precedent. În ultimii doi ani, au fost concediaţi aproximativ 6.000 de angajaţi media (jurnalişti şi personal tehnic). De la începutul crizei, peste 60 de ziare locale au fost închise. Au existat numeroase schimbări manageriale şi de acţionariat în presă.

Raportul FreeEx precizează: "Imixtiunile politicului şi a intereselor obscure în activităţile editoriale ale unor instituţii de presă/ publicaţii au avut repercusiuni negative şi în sfera de business. În luna august, grupul media german WAZ şi-a anunţat decizia de a se retrage de pe piaţa media din România. Principalul motiv invocat a fost politizarea (distorsionarea politică a) informaţiilor din presă, determinată de < oligarhii [care - n.r.] îşi cumpără ziare şi reviste, nu atât pentru a face bani, ci pentru a obţine pe această cale influenţă politică >, potrivit preşedintelui WAZ, Bodo Hombach".

Anul trecut, marii patroni de presă au fost în centrul dezbaterilor publice: Sorin Ovidiu Vîntu a fost reţinut pentru favorizarea unui infractor, Dan Diaconescu pentru şantaj, Dan Voiculescu a fost dovedit colaborator al Securităţii etc.

Raportului FreeEx consideră că presa aflată în proprietatea mogulilor a relatat dezechilibrat, partizan şi, pe alocuri, isteric despre aceste evenimente: "< Mogulii > au devenit, mai mult ca oricând, vedetele propriilor instituţii de presă. Jurnaliştii au fost puşi în situaţia de acut conflict de interese de a relata despre scandalurile care-i aveau în centru pe propriii patroni şi chiar despre arestarea acestora. Acuzaţiile includ şantajul, favorizarea infractorului, colaborarea cu Securitatea sau delapidarea.

Acoperirea acestor subiecte a fost un test de independenţă şi etică jurnalistică.

Televiziunile de ştiri nu l-au trecut. S-au transformat în avocaţii patronilor, i-au transformat pe aceştia în martiri şi au făcut presiuni asupra justiţiei".

O problemă serioasă o reprezintă lipsa unor demarcaţii clare între publicitate şi produsele jurnalistice (reclame mascate, "proiecte speciale"). Raportul FreeEx mai precizează: "Conţinutul editorial relevant şi verificabil este pe cale de dispariţie, sufocat de jurnalismul de haită, isteric, manipulator, opinia partizană şi infotaiment. A fost inventat un nou gen jurnalistic: telenovela politică în direct, non-stop. În fiecare zi, în platourile televiziunilor sunt invitaţi reprezentanţi ai partidelor şi < analişti > dintre cei mai neobişnuiţi. De mai multe ori pe zi, în emisiuni maraton, aceştia dezbat < subiectele zilei > şi ajung să se certe pe orice temă, acuzându-se unul pe altul de politizare şi manipulare, ca într-o telenovelă fără sfârşit. Protagoniştii trăiesc într-o continuă conspiraţie nedovedită, iar jurnaliştii nu depun eforturi să clarifice lucrurile".

La aceste derapaje, se mai arată în Raport, autorităţile statului au răs-puns într-un mod disproporţionat şi nedemocratic (în loc să sprijine independenţa politică şi editorială şi să folosească resurse pentru a promova jurnalismul de calitate la posturile publice de radio şi televiziune). Strategia Naţională de Apărare a Ţării a inclus printre vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora" şi "presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului". Strategia a fost iniţiată de Preşedinţia României şi adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Autorii Raportului susţin: "Pe de altă parte, autorităţile statului continuă să încerce să cumpere bunăvoinţa jurnaliştilor sponsorizând produse mass-media sau plătind pentru deplasările jurnaliştilor. Principalul partid de guvernământ a boicotat timp de o lună televiziunile de ştiri < din respect > pentru o informare corectă. O treime dintre jurnaliştii intervievaţi într-un studiu recunoşteau că ceea ce scriu este influenţat de publicitate. De notorietate au fost < sponsorizările > acordate de Ministerul Turismului şi numeroasele tehnici folosite de Roşia Montană Gold Corporation pentru a influenţa jurnaliştii şi a cenzura articolele defavorabile companiei".

Şi în 2010 jurnaliştii au fost ţintele agresiunilor, ameninţărilor, intimidărilor şi insultelor. Raportul mai spune că astfel de comportamente agresive au venit deseori de la politicieni, funcţionari publici şi, într-o măsură îngrijorător de mare, din partea poliţiştilor.

• Iniţiative legislative nedemocratice

În 2010, politicienii şi autorităţile statului s-au întrecut în iniţiative legislative nedemocratice, susţin autorii FreeEx. Două iniţiative de legi restrictive ale presei au fost respinse de Senat, una dintre ele la limită. Iniţiativa lui Ioan Ghişe propunea introducerea de legitimaţii de jurnalist obligatorii pentru profesarea meseriei. Jurnalistul trebuia să treacă un examen psihologic, nu trebuia să aibă antecedente penale şi nu putea să aibă surse de venit din zona de afaceri. Legea a fost respinsă de Comisia de mass-media a Senatului.

Legea Prigoană, care propunea, prin amendamente la legea audiovizualului, introducerea unor licenţe obligatorii pentru presa scrisă şi pentru presa online, a fost respinsă atât de Comisia de mass-media a Camerei Deputaţilor cât şi de plen, şi, ulterior, de Comisia de mass-media a Senatului. Prigoană propunea retragerea temporară sau definitivă a licenţei pentru publicaţiile care nu puteau face proba verităţii pentru afirmaţii defăimătoare la adresa unei persoane.

Lia Olguţa Vasilescu a anunţat în vara lui 2010 că intenţionează să propună o lege care să oblige proprietarii de ziare on-line să modereze comentariile şi forumurile. În urma protestelor publice, Vasilescu a renunţat la iniţiativă şi, pentru moment, şi-a îndreptat atenţia spre autoreglementare.

Raportul sesizează că nici în 2010 politicienii nu au reuşit să reformeze legea de funcţionare a televiziunii şi radioului public: "În Senat a fost propusă o formă nerealistă a legii, care ignora concluziile dezbaterilor anterioare cu angajaţii celor două instituţii, cu organizaţiile neguvernamentale şi sindicatele.

Legea a fost criticată public de peste 20 de organizaţii neguvernamentale şi sindicate şi a fost respinsă de plenul Senatului. Cum raportul anual al televiziunii publice fusese respins, iar mandatul Consiliului de Administraţie al radioului expirase, Parlamentul a trecut la numirea noilor CA-uri. Din nou, partidele au numit în CA-uri persoane pe baza afilierii lor politice, mai degrabă decât pe baza unor criterii de competenţă".

Tot în 2010, deputatul Silviu Prigoană a mai avut o propunere legislativă: trecerea TVR internaţional în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Proiectul a fost adoptat tacit de Cameră. În decembrie 2010 a fost respins de Comisia de mass-media a Senatului.

Raportul mai spune: "Codul de reglementare în audiovizual a fost reformat de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), după un proces de consultare publică. Codul rămâne criticabil în câteva puncte. O iniţiativă a câtorva membri CNA de a modifica principiul must carry nu s-a materializat în Parlament. Procesul de trecere la televiziunea digitală a fost amânat în mod neaşteptat de Guvern, chiar în plin proces de desfăşurare a licitaţiei pentru primele două multiplexe.

Amânarea are un impact negativ în primul rând pentru dezvoltarea reţelelor de Internet wireless".

• Presiuni patronale greu de suportat

"Anul 2010 a fost un an tensionat pentru ziarişti, cu întârzieri salariale, restructurări, şicanări şi presiuni patronale greu de tolerat", mai precizează Raportul FreeEx. Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media a fost prelungit fără modificări (semnarea s-a făcut în primele zile ale anului 2011).

În încercarea de a strânge mai multe taxe la stat, Guvernul a introdus taxe suplimentare pentru contractele de drepturi de autor. Astfel, pentru contractele realizate în cadrul unor activităţi dependente (tehnica de lucru aparţine firmei plătitoare, cheltuielile de deplasare le suportă firma plătitoare, angajatul se află într-o relaţie de subordonare), taxele şi impozitele sunt identice celor pentru angajaţii cu contract de muncă. Sindicatele au afirmat că această modificare nu sprijină protejarea drepturilor de muncă pentru jurnalistul angajat, deoarece încurajează legal companiile să renunţe la contractele de muncă.

Accesul la informaţiile de interes public rămâne marcat de o cultură a lipsei de transparenţă a instituţiilor statului. Jurnaliştii şi cetăţenii se lovesc încă de nenumărate refuzuri de acces la informaţii.