Germania: Nu există motive ca Grecia să primească 1,2 miliarde euro din EFSF

• Atena solicită banii pentru o eventuală recapitalizare a băncilor

Ministerul german de Finanţe nu vede, în prezent, niciun motiv pentru care Atena să primească suma de 1,2 miliarde de euro, aflată la dipoziţia Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), ca să fie utilizată în cazul în care băncile greceşti vor avea nevoie de recapitalizare.

Martin Jaeger, purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe de la Berlin, a afirmat: "Nu vedem niciun motiv pentru eliberarea fondurilor. Finanţarea EFSF a fost pusă la dispoziţia Greciei anul trecut ca o măsură de siguranţă în timpul testelor de stres derulate în rândul băncilor, dar nu a fost necesară".

Martin Jaeger a adăugat că miniştrii de Finanţe din zona euro au decis luna trecută să extindă programul de asistenţă convenit cu Grecia şi, de asemenea, să transfere către EFSF fondurile neutilizate astfel încât să fie disponibile în viitor, dacă băncile elene vor avea nevoie de recapitalizare.

Potrivit unui acord convenit în februarie de miniştrii de Finanţe din zona euro, Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) trebuia să returneze fondurile pe care nu le-a utilizat pentru recapitalizarea băncilor elene. HFSF a împrumutat 49,7 miliarde de euro pentru consolidarea băncilor din ţară şi a utilizat doar 40 de miliarde de euro. În loc să returneze 9,7 miliarde de euro, HFSF a rambursat către EFSF 10,9 de miliarde de euro, diferenţa rezultând din valoarea exactă a obligaţiunilor EFSF aflate în portofoliul său. De aceea, Guvernul de la Atena consideră că există motive realiste pentru returnarea unei sume suplimentare de 1,2 miliarde de euro.

• Surse: BCE le cere băncilor din Grecia să nu-şi majoreze deţinerile de obligaţiuni elene

Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut instituţiilor de credit din Grecia să nu-şi majoreze deţinerile în obligaţiuni guvernamentale elene, inclusiv certificate de trezorerie, conform unor surse citate de Reuters.

Atena are probleme cu lichidităţile, iar una dintre opţiunile de finanţare ar fi majorarea plafonului de 15 miliarde de euro pentru obligaţiunile pe termen scurt. Deja Atena a ajuns la acest plafon, iar BCE are drept de veto în privinţa majorării lui.

"În calitate de supervizori, BCE şi banca centrală a Greciei le-au dat instrucţiuni creditorilor să nu-şi majoreze expunerea pe obligaţiunile guvernamentale elene, din motive de prudenţă. Această acţiune este în linie cu deciziile de politică monetară adoptate deja de BCE", au afirmat sursele.

• BCE majorează fondul de urgenţă destinat băncilor elene, la peste 71 miliarde de euro

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat pentru a patra oară de la începutul lunii martie fondurile disponibile băncilor elene prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.

Săptămâna trecută, BCE majorase plafonul cu 400 de milioane de euro, la aproximativ 70 de miliarde de euro, relatează Bloomberg, potrivit Mediafax.

Creşterea fondurilor puse la dispoziţia băncilor elene a fost aprobată ieri de consiliul guvernatorilor BCE, în timpul unei conferinţe telefonice, au declarat persoane apropiate discuţiilor.

Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţiuni pe termen scurt emise de guvernul de la Atena.

BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă. Strategia exercită presiuni asupra guvernului elen de a ajunge la un acord cu creditorii europeni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar.

În ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichidităţile necesare în piaţa interbancară.

Programul ELA este evaluat săptămânal, pe fondul temerilor că băncile elene ar putea să folosească fondurile obţinute pentru a finanţa guvernul de la Atena, în contradicţie cu legislaţia Uniunii Europene.

Grecia, care din 2010 obţinut două programe de finanţare în valoare cumulată de 240 de miliarde de euro din partea UE, BCE şi FMI, a fost somată de creditori să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri de austeritate.