Gheorghe Deaconeasa, denunţătorul Elenei Udrea, condamnat la cinci ani cu executare

Tribunalul Vâlcea a decis, luni, condamnarea lui Gheorghe Deaconeasa, unul dintre denunţătorii Elenei Udrea, şi pe fostul primar al comunei Voineasa, Gheorghe Dobrin, la închisoare cu executare, într-un dosar în care sunt acuzaţi că ar fi comis o serie de infracţiuni pentru a dobândi, în mod fraudulos, terenuri forestiere deţinute de stat.

Gheorghe Deaconeasa şi Gheorghe Dobrin au primit câte cinci ani de închisoare cu executare, în timp ce alţi doi inculpaţi, Georgeta Creţan şi Ion Tomescu, au primit câte 4 ani de închisoare, respectiv 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă.

În acest dosar, valoarea totală a pagubei materiale cauzate statului român este estimată la 12.913.761 lei (3.598.451,06 euro).

Conform rechizitoriului, în perioada iunie 2004 - august 2006, Basarabă Mircea, Petrulian Mihai Dan şi Deaconeasa Gheorghe au acţionat ca reprezentanţi ai unor persoane fizice, moştenitori ai unor persoane despre care au susţinut, în mod nereal, că ar avea drepturi de retrocedare asupra unor terenuri forestiere situate în munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, din judeţul Vâlcea. În susţinerea acestor afirmaţii mincinoase, ei au prezentat mai multe înscrisuri falsificate.

Petrulian Mihai Dan, împreună cu alte persoane, l-a împuternicit pe Basarabă Mircea să îi reprezinte în procedura de reconstituire a unor terenuri ce urmau să fie revendicate în baza prevederilor legilor fondului funciar.

Mircea Basarabă şi Mihai Dan Petrulian au beneficiat de foloase materiale necuvenite prin obţinerea unor retrocedări frauduloase, apelând la sprijinul unor funcţionari din cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea, mai precis la sprijinul lui Gheorghe Deaconeasa. Prin intermediul acestuia, care deţinea, în acea perioadă, funcţia de şef al Ocolului Silvic Voineasa din cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea, au fost identificate terenuri forestiere al căror beneficiar ar fi trebuit să fie Statul român (atât în mod direct cât şi în calitate de acţionar al unor societăţi cu capital integral sau majoritar de stat). Apoi, inducând în eroare o serie de funcţionari, au reuşit să deposedeze statul român, în mod fraudulos, de terenuri cu vegetaţie forestieră pe care, în scurt timp, le-au şi înstrăinat către alte persoane.

Cei trei şi-au preconstituit înscrisuri, prin contrafacerea scrierii şi, ulterior, le-au folosit, atât în faţa membrilor comisiilor implicate în cadrul procedurii de reconstituire a drepturilor de proprietate, cât şi în faţa instanţelor de judecată care au judecat litigiile decurgând din reconstituirea frauduloasă.

Astfel, conform contractelor de presări de servicii, inculpaţii au obţinut un folos necuvenit constând în procentajul de 15%, respectiv 25% din sumele încasate pe beneficiarii reconstituirii drepturilor, în urma vânzării terenurilor reconstituite.